4

In cautarea unui loc de munca

Scris de Mihail Musat
pe 7 February 2010

Acesta este, si probabil va ramane, un subiect de actualitate cata vreme oamenii vor trebui sa castige bani si una dintre modalitatile de a-i castiga va ramane un loc de munca.

Asa cum spuneam si aici, anul trecut pentru mine a fost un an de Sabbatical de care m-am bucurat din plin. M-am bucurat pentru ca am putut sa investesc in proiecte educationale si multe alte initiative ce au contribuit atat la o viata mai buna pentru mine cat si pentru alti concetateni din Romania. Acum, la inceput din 2010 a sosit momentul, din diverse motive personale, sa imi caut un nou loc de munca. De aici si motivatia de a scrie aceste randuri.

Fiind pus din nou in postura de a-mi cauta de munca, as putea spune ca mi-am activat mai toate informatiile pe care le detineam vis-a-vis de ceea ce insemna acest proces.

Pasul 1: Ce imi doresc?

Sa stau cu mine si sa imi stabilesc foarte clar ce imi doresc. Dincolo de aspectul domeniului in care mi-as dori sa activez, este foarte important sa imi dau seama cum ar putea sa arate locul de munca ideal.

Si pentru a face asta m-am uitat in primul rand la valorile mele din acest moment si ce ma motiveaza, ce imi da energie, ce ma face sa fiu creativ si multe alte lucruri pe care mi le doresc de la mine indiferent de locul de munca pe care il voi gasi.

Pasul 2: Sa o spun public.

Dupa ce mi-am pus aceste lucruri pe hartie mi-am spus ca trebuie sa ma diferentiez putin. Toata lumea are CV, asa ca trebuie sa gasesc ceva care sa ii aduca un plus de valoare. Sa fac ceva care sa imbrace CV-ul intr-o hainuta ceva mai atractiva.

Asa ca m-am apucat sa scriu un post pe blog pe care sa il “decorez” cu imagini, texte si chiar si un video. De aici am vrut sa reiasa foarte clar ceea ce mi-am stabilit in Pasul 1, dar si sa fie ceva mai atractiv de citit decat o simpla scrisoare de intentie.

Pasul 3: Sa diseminez informatia.

Sa ii contactez pe acei oameni din companii pe care ii stiu si care ma stiu dincolo de ceea ce este in CV. Mai mult de atat, nu doar oameni pe care ii stiu, dar care stiu si ca lucreaza sau conduc echipe din care mi-ar placea sa fac parte.

I-am contactat pentru a ma ajuta nu doar cu informatii despre ce se intampla in companiilor lor, dar si ca sa imi recomande oportunitati de care poate au auzit sau vor auzi in perioada asta. Degeaba stiu ce caut si fac informatia publica, daca ea nu ajunge la oamenii potriviti.

Pasul 4: Feedback.

Este de fapt un pas intermediar. De-a lungul fiecarui pas, am primit feedback si am implementat acest feedback aproape fara ezitare.

Este o teorie mai veche pe care o am de pe vremea cand, student fiind, aplicam pentru diverse conferinte ca participant sau trainer. Dupa ce terminam formularul de aplicare il trimiteam la 2-3 persoane pentru feedback. Drept urmare a ceea ce primeam modificam 5% – 10% din continutul formularului. Am avut un procent de peste 95% de acceptare si consider ca in multe cazuri diferenta a facut-o feedback-ul de la acei oameni.

Pasul 5: Sa strig in gura mare.

Sau mai bine spus diseminarea in masa pe retele sociale. Anul trecut am reusit sa public cartea “Eu Cine Sunt?” datorita unei persoane pe care am cunoscut-o pe Facebook. Tot anul trecut am cunoscut o persoana care si-a gasit un loc de munca pe care multi si l-ar dori, tot prin Facebook. Asa ca am decis sa folosesc aceasta oportunitate si sa las informatia sa circule si acolo.

Acestia nu sunt “acei 5 pasi” catre job-ul visurilor. Sunt doar cinci pasi pe care i-am impartasit eu din ceea ce fac acum. Sunt pasi care dupa nici cateva ore deja mi-au adus o oportunitate de care nu stiam si care mi se potriveste si voi aplica pentru ea. Dar nu sunt cu siguranta formula perfecta.

Dincolo de ceea ce vei citi aici, vreau sa te gandesti de fiecare data cand esti intr-un astfel de proces la tot ce stii despre tine, la ce iti doresti si cine te poate ajuta si sa nu le tii doar ca informatii, ci sa ACTIONEZI.

Cariera • Oameni si experiente • Optimizare personala
 
18

Incepe 2010 cu schimbarea ta

Scris de Florina Nicola
pe 6 February 2010

Am o gandire neobisnuita, cu idei de perspectiva. De cand eram mica, vedeam lucrurile diferit de cei de varsta mea, eram foarte creativa si nu de putine ori mi se “legau mainile” si “mi se lipea gura”, invocat fiind faptul ca trebuie sa fac lucruri normale impuse de societate.

100 de vise

100 de vise

Am fost mereu un copil liber, care spunea tot ce gandeste. Aveam vise pe care le strigam in gura mare si nu-mi pasa cand ceilalti radeau de ele sau le criticau.

Am un frate mai mic cu un an. Pe vremea cand eram pustani cea mai frecventa intrebare care ni se punea era: “Ce vreti sa va faceti cand vei fi mari?” Eu ziceam ca vreau sa devin mireasa si fratele meu preot. In fiecare zi cautam prin reviste si desenam rochii de mireasa. Fratele meu canta de-l auzeau toti vecinii “Vesnica pomenire”. Rad si acum cand imi amintesc de vremurile acelea!

Parintii, distrusi vazand ce vise au copiii lor, ne ziceau de cateva ori pe zi ca mai bine invatam, ca apoi sa avem o meserie bine platita si stabila. Si uite asa ne puneau sa ne uitam la toate filmele de actiune in care cu siguranta in rolurile principale era vreun politist.

Ei bine, cu fratele meu “tehnica” a avut succes pentru ca el in prezent e ofiter in politie. Dar eu, chiar daca inca nu m-am casatorit, nici politista nu m-am facut.

Ce am facut eu?

Mi-am descoperit vocatia pentru ca mi-am ales meseria pe care o iubesc, pun pasiune in ceea ce fac si ma trezesc in fiecare dimineata cu zambetul pe buze ca incepe o noua zi in care muncesc pentru mine.

Vise si obiective

Vise si obiective

Pun energie in tot ceea ce vreau sa fac si-mi spun “nimic nu ma poate opri”. Ceva de genul “nu te pune cu mine, chiar voi face acest lucru.” La inceputul fiecarui an scriam pe foi ce vreau sa realizez in acel an, scopurile si obiectivele mele. Apoi rataceam foile… reluam activitatea dar nimic nu era organizat.

Cum sa ai rezultate maxime in timp scurt si cu energie minima?

De cand mi-am facut caietul viselor viata mea s-a schimbat. Mi-am educat mintea sa lucreze si sa gandeasca in scopul realizarii acestor vise. La inceputul anului 2009 am scris pentru prima data in acest caiet si mi-am notat peste 50 de vise pe care vreau sa le indeplinesc. Acum, in ianuarie 2010 am mai bine de 25 de vise INDEPLINITE.

Rafting

Rafting

Toate visele pot deveni realitate daca ai curajul sa le urmezi!

In continuarea articolului, data viitoare, voi scrie 7 idei si strategii pentru a-ti atinge visele mai usor in 2010.

Coaching • Gandire pozitiva • Inteligenta emotionala • Motivare • Oameni si experiente • Optimizare personala
 
Articole precedente