E un scenariu simplu ce a avut loc si in decembrie ’89 si care prinde contur si acum. Atunci, cea care a cedat a fost Conducerea. Multi asteapta ca acelasi lucru sa se intample si acum. Ce nu par a intelege oamenii este ca acest lucru nu are prea mare importanta.

Cauze

Si asta nu datorita “lipsei de alternative” (pleaca unii care n-au facut nimic, vin altii care au mai fost inainte si care n-au facut nimic, la randul lor). Ci datorita unui motiv mult mai profund, pe care multi cautatori il intuiesc si pe care masele il ignora. Cauzele esentiale ale situatiei din tara nu sunt aici.

Si in acelasi timp sunt.

Nu sunt aici intrucat politica nu este un joc intern, intre granite. El depinde intotdeauna de puteri din afara care stabilesc coordonatele principale, lasand conducatorilor locali (si celor condusi) iluzia votului, legilor, deciziilor si rezultatelor. Inclusiv iluzia invrajbirii unora impotriva celorlalti.

Sunt aici intrucat fiecare cetatean este “responsabil” (inconstient, bineinteles) pentru situatie. Suma constiintelor individuale in ceea ce priveste cine cunosti tu ca esti, ce simti ca este viata pe care o traiesti, cine consideri ca sunt ceilalti… suma aceasta determina calea ta interioara, ca natie. Si care, la un moment dat, poate avea forta de a depasi orice ingradiri din afara ale “altor puteri”.

Cercul vicios

Iar noi avem calea nemultumirii.

Fiecare are cel putin o nemultumire. Individual sau colectiv, frustrarea ne insoteste aproape intreaga viata. Incercam sa modificam prezentul cu forta si cand nu reusim (intrucat, de obicei, asta se intampla) ne enervam si mai tare. In cele din urma, chiar si atunci cand reusim transformarea, ceva tot ne supara. Tot nu e totul asa cum ar trebui.

Si o luam de la capat.

Motivul esential este, evident, la nivel spiritual. Identificarea cu micul personaj lumesc al acestei vieti in detrimentul Infinitei Fiinte Interioare. Pana nu ajungi sa o cunosti, cercul nemultumirii va continua sa se invarta haotic in mintea ta, in emotiile tale, in personalitatea ta. Indiferent ca o Conducere se schimba cu o alta, prin alegeri sau prin revolutii.

Nu am spus nimic nou pentru cautatori. Dar in strada ies alt gen de oameni, pentru care astfel de idei au, inca, putin sens. Cum au la fel de putin sens pentru mass-media, ce hraneste populatia, inconstient, cu iluzia ca prin actiune poti obtine ceva semnificativ.

Esentialul

Intr-un fel, da, este semnificativ pentru viata ta ceea ce poti obtine. In niciun caz oamenii care lupta pentru idealuri exterioare nu trebuie judecati – ci dimpotriva, apreciati pentru curajul si disponibilitatea lor pentru sacrificiu. Este important sa ai un scop inalt pe care sa-l atingi – iar daca scopul il reprezinta schimbarea politica, economica, sociala, si poti face bun ceva in acest sens, pentru toata lumea, cu atat mai laudabil.

Insa de cele mai multe ori uitam (daca aflam vreodata…) ca scopul esential este cel interior. Sau, mai bine spus, sa invatam sa controlam energia fizica, mentala si emotionala pentru a materializa, pentru a crea realitatea dorita in acest plan, “imaginand” situatii dorite pe care sa le atragem. Inclusiv schimbarea politica.

Asta nu inseamna doar sa stai si sa imaginezi fara a actiona – ci inseamna a actiona dupa ce ai lucrat in interior, nu inainte.

Si daca vrei rezultate pe termen lung, sa creezi din starea de recunostinta, nu din cea de nemultumire. Calea nemultumirii e buna la inceput, cu totii o parcurgem… dar la un moment dat, schimbarea autentica decurge din recunostinta pentru intreaga viata.

Stiu, acest lucru este greu, aproape chiar imposibil pentru o masa de milioane de oameni. Si nici macar nu depindem doar de noi… ci de miliardele de frati ai nostri de pe acesta planeta, multi din ei cu intentii opuse cresterii, armoniei, pacii, evolutiei.

De aceea, totul poate incepe doar de la mic la mare, de la grupuri restranse catre intreaga planeta. Si in astfel de grupuri suntem toti cautatorii.

Se spune despre aceasta pasare mitica faptul ca, atunci cand viata ii e pe terminate, ea isi simte sfarsitul: isi face un cuib din plante aromatice si tamaie, da foc apoi cuibului, se intinde, arzand odata cu cuibul, iar din cenusa sa se formeaza o alta pasare. Noua pasare o ingroapa pe cea precedenta, punandu-i ramasitele intr-un invelis de smirna si tamaie in forma de ou si ducandu-le la sanctuarul din Heliopolis.

As vrea sa discutam si despre o alta fiinta fabuloasa, asemanatoare Phoenixului, din mitologia chineza. In opera anonima “Shan hai jing” (“Cartea muntilor si marilor”), ni se prezinta perechea de phoenicsi numita “fenghuang“: “feng” este masculul, iar “huang” este femela. Desi pereche, Phoenixul chinez este tratat ca o singura pasare, avand o semnificatie superioara si rang imperial.

Fenghuang este descrisa in enciclopedia chineza “Shou weng” (“Explicarea semnelor”) din secolul I e.n astfel: “fenghuang are cioc de cocos, gusa de randunica, gat de sarpe, pe trup desene ca de dragon, coada de peste; din fata arata ca o lebada, din spate ca un unicorn, iar spinarea pare de broasca testoasa. Aparitiile acestei pasari sunt foarte rare, iar orice aparitie a acesteia este semnul instaurarii unei paci magnifice in lumea subcelesta.”

O calatorie ciclica

Am ales sa scriu despre Phoenix pentru ca am convingerea ca viata e o calatorie ciclica, una care ne da sansa sa experimentam ambele capete ale drumului. Vom avea parte de fericire sau tristete, succes sau esec, iubire sau ura, bine sau rau. Vom avea adesea situatii in care lucrurile vor merge asa cum ne dorim si care apoi, la o clipire din ochi, se vor intoarce cu susu-n jos. Acestea vor fi momentele in care vom simti ca viata e greu de trait. Oricum, dupa ce durerea si intunecimea momentului trece, vine bucuria si lumina. Si, odata ce soarele e din nou pe cerul tau, vei incepe sa te intrebi: “Cum sa o iau de la capat?”

Cele 4 principii pentru a relua viata de la capat

Si totusi, sa o iei din nou de la capat nu e deloc greu daca stii cele 4 principii pentru a relua viata de la capat:

1. Acceptarea

Accepta ca viata nu e perfecta si niciodata nu va fi. Cand accepti imperfectiunile vietii, te vei astepta sa fie uneori si greu. In loc sa te plangi si sa te tanguiesti despre cat e de grea viata, concentreaza-te pe cum si de ce merita sa iti creezi o viata diferita. Nu uita ca, in viata, nu ceea ce ti se intampla e ceea ce defineste rezultatul traiului tau – e modul in care gestionezi ceea ce ti se intampla.

2. Invatarea

Partea plina a paharului gol atunci cand regresam sau cand esuam sunt lectiile pe care le invatam. Odata ce ai acceptat imperfectiunile vietii, vine timpul sa recunosti lectiile pe care le-ai invatat experimentand suferinta si perioadele grele. De ce? Pentru ca acestea vor fi intelepciunea pe care o vei duce cu tine in calatoria ta prin viata.

3. Planificarea

Viseaza si re-planifica. Dupa ce au esuat o data, majoritatea oamenilor isi pierd apetitul pentru a continua sa viseze din frica de a nu-si indeplini visele. Viseaza si re-planifica, asadar!

4. Mergi inainte!

Pastreaza-ti atitudinea pozitiva si nu uita sa multumesti pentru ce ai de multumit. Cand ii raspunzi vietii, acesta e un lucru pozitiv. Atunci cand esti reactiv, e ceva negativ. De fiecare data cand situatiile apar in viata ta, in special cele dificile, aminteste-ti ca ai mereu doua posibilitati: sa adopti o atitudine pozitiva sau una negativa (sa raspunzi sau sa fii reactiv).

Cea din urma te va duce la neliniste si frustrare, in timp ce raspunsul iti da perspectiva de a te ridica in picioare si a-ti relua drumul prin viata cu manecile suflecate.

Cea mai mare parte a vietii pare sa fie invatare si dezvoltare, cadere si ridicare, acceptare si mers inainte. Daca vrei sa ajungi departe, trebuie sa pornesti motorul si sa conduci!

Ai fost un fluturas, acum vine momentul sa te transformi in Phoenix. Sa te inveti, sa te dezveti si apoi sa te reinveti…

Alegem

Alegem in fiecare zi, constient sau nu, drumul pe care il vom urma. De aceea a fi prezent, aici si acum, atunci cand faci alegerile si mai ales a intelege ca nu esti singur, ca esti ghidat, e esential si ajungi sa vezi ca de fapt viata e simpla.

Viata e o curgere, e ceva natural, fara lupta, fara atatea zbateri si ingrijorari. Se poate, cu exercitiu, sa reusesti sa fii prezent, sa te abandonezi curgerii atunci cand iei decizii chiar daca nu stii “cum”. Nu e in grija noastra cum se aranjeaza lucrurile, ne putem dori dar nu avem toate datele si nici nu e necesar sa le avem. Exista o putere mai mare decat noi.. din ea venim si noi, din sursa divina si atunci cand recunoastem asta stim exact unde suntem, de ce suntem acolo si care e pasul urmator potrivit pentru noi.

Implinirea consta intr-o stare de pace deplina, o liniste in care iti auzi sufletul respirand curat si liber. Simti ca nu mai e nevoie de nimic altceva decat sa fii… pur si simplu. Implinirea nu consta in bifarea realizarilor tale personale si profesionale, in cate “lucruri” detii sau cu ce fel de persoane de inconjori.

Starile de bine sunt stari ce dureaza poate secunde, dar care iti umplu sufletul pentru o viata si pe care ti le vei reaminti mereu. Nu o sa poti explica niciodata starea aceea… e atat de intensa si personala incat o vei pastra adanc in sufletul tau.

Cat traim?

Vorbim mult, am ajuns cu totii experti si stim sa dam sfaturi, cu adevarat insa traim putin. Cati dintre noi nu ne-am trezit la sfarsitul anului si ne-am spus: ups… a mai trecut un an si eu nici nu stiu cum a trecut. Si degeaba stim… daca nu punem in practica ceea ce stim.

Am fost invatati ca trebuie sa “simtim” ca traim, sa ne zbatem, sa ne fie greu, sa luptam, sa fim in competitie. Totul trebuie sa fie intens, la turatie maxima si cat mai rapid. V-ati intrebat vreodata daca nu cumva acest mod de gandire nu ne-a dus ca azi o casnicie sa fie facuta foarte rapid si la o varsta frageda?! Totul sa fie “intens” si apoi totul sa se destrame la fel de rapid si de intens?! Exista o curgere in viata, a trai viata… a fi prezent inseamna a-ti recunoaste busola interioara si a o urma pur si simplu, fara intrebari, fara griji.

Ma las ghidata de busola mea interioara de ceva ani. Am ajuns intotdeauna exact acolo unde trebuia sa ajung, am fost supusa la lectii de viata datorita carora am evoluat, am luat decizii care din afara au parut nebunie curata dar care s-au dovedit cele mai inspirate decizii din viata mea. Actionez atunci cand simt si ma las ghidata. Este o practica dar merita invatata.

Ai tot ceea ce ai nevoie. Ce mai astepti?

Fa ceea ce simti si traieste ceea ce simti.

Alege in acest an, si nu numai, sa iti urmezi busola interioara, sa simti acele momente unice de implinire in care tot ceea ce conteaza e pacea din sufletul tau si conectarea cu sursa divina. Nu uita: a trai cu adevarat inseamna a fi in pace, nu a fi totul intens, greu si frustrant.

Si nu uita atunci cand esti prezent si lasi lucrurile sa curga orice dorinta potrivita pentru tine se va implini.

Iti doresc un an in care sa simti si sa traiesti cu adevarat implinirea!

Frumusetea tot timpul promite, dar nu ofera nimic.
— Simone Weil

De cele mai multe ori fiecare om, dar in mod special fiecare femeie, isi doreste sa fie frumoasa. De ce? De unde aceasta nevoie de a avea cele mai fine trasaturi, cea mai frumoasa privire, cel mai gratios corp? Oare din speranta ca ar avea alte oportunitati in viata?

Frumusetea fizica ne da un plus de incredere

Fiecare dintre noi stie ca trebuie sa arate altfel corpul nostru, dar niciodata nu ne gandim la ce ne-ar folosi asta. Oare ceilalti ar observa aceasta schimbare? Chiar ar fi atat de important pentru lumea care ne inconjoara?

Cu siguranta asta ne-ar aduce un plus de incredere si poate plecand de la convingerea interioara viata noastra ar lua o alta directie, aceea pe care ne o dorim. Si chiar asta se intampla in majoritatea cazurilor cand o persoana face efort sa isi corecteze un defect fizic. La fel ca diverse tratamente de infrumusetare, sportul ori interventiile chirurgicale, ca instrumente de corectie a unor defecte sunt acceptate pentru bucuria care o aduc. Orice ne aduce un plus de valoare in cazul imaginii personale este benefic.

Chipul perfect nu e o promisiune de fericire, ci o certitudine de dezastru

Ca un oservator pasiv marturisesc ca am cunoscut mai multe persoane frumoase, care la un moment dat s-au plans de rautatea oamenilor din jurul lor. Initial nu am constientizat asta, nici nu m-am gandit prea mult daca asa o fi. Primul gand care imi bloca ratiunea era: “uite are toate sansele, ce noroc”.

Dar peste ani am inteles ca totusi sa fii o persoana frumoasa este destul de dificil. In primul rand pentru ca frumusetea nu garanteaza fericirea absolut deloc, poate de multe ori chiar impiedica sa fie gasita. De ce? O persoana frumoasa intotdeauna iese in evidenta din multime si deseori cand nu este pregatita. De cele mai multe ori nu e un lucru bun, pentru ca in primul rand starneste invidia, de ce nu si antipatia (des intalnit in cazul femeilor).

Apoi mai e un factor: fetele frumoase uneori devin victime inca din adolescenta cand tentatiile sunt mari, experienta de viata zero si autoprotectia minima. Si fiind in “vizorul public” de fiecare data trebuie sa stii sa iti porti frumusetea cu demnitate, la nivelul asteptarilor celorlalti. Dar cum? Mai tarziu vor sti cum sa duca aceasta “misiune”, dar dupa un sir de experiente nu din cele mai placute. Asa se intampla ca oamenii care nu le vor folosi drept bijuterie, le vor pune sa platesca pentru propria lor uratenie… si poate nu pentru cea fizica neaparat, dar pentru acea sufleteasca cu siguranta!

Cand conteaza daca esti frumoasa

Este evident ca sunt meserii in care conteaza foarte mult frumusetea si la fel de adevarat e ca frumusetea te ajuta, iti mai da un punct in plus ca sa castigi “concursul”. Dar sa fim convinsi ca este suficient sa fii o persoana placuta, ingrijita si inteligenta pentru a-ti crea o viata frumoasa.

Intotdeauna am fost de parerea ca frumusetea se invata. Orice aptitudine dezvoltata din timp iti intra in reflex si simplifica modul de comportament corect mai tarziu. Cu siguranta, ca si altele, gustul estetic poate fi dezvoltat.

Si aici, fac o paranteza, tendintele sunt preluate din societatea in care crestem. Daca in jurul nostru nu vedem oameni ingrijiti, nu avem parte de curatenie si igiena la locul de invatamant sau munca, in locatiile publice sau chiar pe strada, daca zona in care locuim este poluata si murdara cum sa fim noi “frumosi”? Uneori, si cand avem alte idei si o educatie corespunzatoare, mediul ne acapareaza. De ce oare?

Stiu cu siguranta ca un om neingrijit nu poate fi frumos, asa ca haideti sa asimilam frumusetea. Iar pentru asta ar fi prioritar sa o redefinim.

Si ma gandesc la reactia omului simplu care s-a straduit o viata sa fie cinstit in primul rand cu el insusi si cu cei de langa el, daca are vreun motiv intemeiat sa-i fie frica. Unora le este frica sa piarda ceea ce cred ca au, altora le este teama ca nu vor dobandi niciodata, astfel incat daca facem o medie, se rezuma la frica de a nu avea.

Imi vine in minte acum personajul din filmul La vita e bella. Oare cati nu ati plans la un asemenea film? Acel personaj il reflecta de minune pe omul simplu la care ma refeream mai sus, omul curat care a stiut dintotdeauna ca o atitudine demna si chiar “sfidatoare” fata de vremurile grele poate salva vieti. Pentru fiul sau, el a ramas un exemplu de viata, tradus prin verbul a fi si nu prin a avea.

Detasare

Cand te simti coplesit de dificultatea evenimentelor din viata ta, nu-ti ramane decat sa te indepartezi putin de acesta si sa te apropii mai mult de tine. Orice problema privita din afara iti ofera mult mai usor o solutie decat daca ramai blocat in ea.

Istoria omenirii e mai veche decat am crede. Dintotdeauna au fost cicluri care au pus capat unei civilizatii, unei ere, dintotdeauna sfarsiturile au fost inceputuri. Nu trebuie sa studiezi istoria pentru a sti acest lucru, e indeajuns sa te uiti la copacul din gradina, la frumusetea frunzelor sale uscate, la schimbul anotimpurilor. Natura nu a facut niciodata exceptie de la legile universului, de ce am crede ca noi vom face?

Totul ce e pe lumea asta are sens si viata, adica suflu divin. Oare nu e de ajuns sa ne umplem cu viata si sa o lasam sa-si urmeze sensul chiar daca acesta depaseste nivelul nostru de intelegere? Natura, prin tot ceea ce este, ne da stirile de care avem nevoie pentru a trai si chiar pentru a ne bucura de viata in circumstante mai putin prielnice. Natura nu imparte vremurile in bune si grele, ci doar ne transmite ca urmeaza o schimbare.

Vremurile se anunta grele pentru cei care se opun schimbarii, pentru cei care tin cu dintii de orice forma de atasament, in schimb sunt vremuri pline de provocari pentru cei care vor sa exploreze, sa se deschida vietii cu tot ce inseamna aceasta, fara frica de durere, pentru ca acestia din urma vor avea mereu la indemana niste instrumente de baza – lucrurile simple.

In cele din urma, la sfarsitul vietii nu mai conteaza ca ai trait in vremuri bune, rele sau grele, ca ai avut sau n-ai avut parte de confort, oricare ar fi acesta, nici macar cate experiente ai avut, ci doar ce ai invatat, ce ai devenit din samanta pe care cerul a plantat-o pe pamant.

Ura de sine iti va afecta relatiile, increderea si cu siguranta vei avea o stima de sine scazuta. In fond, aceasta este reteta spre esec si insatisfactie. Daca tu sau cineva pe care il cunosti sufera de ura de sine, vei simti durere pe masura ce mergi prin viata de foarte multe ori.

Poate ca pana acum nici nu te-ai gandit ca ai putea sa te urasti pe tine, insa de fiecare data cand nu faci ceva care este in interesul tau are loc un act de infidelitate pe care tu il comiti in raport tine. De extrem de multe ori refuzam sa stam fata in fata cu noi insine, pentru ca nu reusim sa ne acceptam cu partile noastre luminoase si cu cele intunecate.

Cum incepe ura de sine?

Nimeni nu ne-a invatat sa facem acest lucru, si asta e adevarat. Mai mult, iubirea de sine a fost mai mereu asociata cu egoismul si narcisismul, desi sunt doua lucruri total diferite.

Ura de sine poate incepe pentru ca:

• ai facut ceva ce crezi ca nu ar fi trebuit sa faci si te pedepsesti pentru asta;
• nu-ti place ceva la tine si se dezvolta intr-un sentiment de ura;
• te simti vinovat;
• ai suferit abuzuri fizice sau emotionale si cumva in interior consideri ca esti partial de vina;
• esti nesigur;
• te simti ca un ratat;
• esti prea auto-critic;
• nu-ti place cum arati.

Ura de sine izbucneste de la faptul ca nu-ti plac anumite aspecte ale tale. Poate e vorba despre aspectul fizic sau despre caracterul tau, la un nivel foarte intens. Poate chiar iti provoaca furie si depresie. Este mai mult decat evident ca daca ai ajuns in acest punct, in care gandurile pe care le ai despre tine iti provoaca emotii puternice negative, e nevoie sa faci ceva sau sa apelezi la ajutor, daca simti ca nu o poti face singur.

Ce ar inseamna sa schimbi?

Ura de sine este opusul iubirii de sine.

Daca esti impotriva ta nu poti obtine absolut nimic din ceea ce vrei si vei ramane blocat in negativitate si nefericire cu nicio sansa de a scapa. Daca te intrebi de ce nu ai reusit pana acum sa-ti duci la capat obiectivele, sa obtii relatia pe care o doresti, sau orice alt aspect esential din viata ta, gandeste-te putin la relatia pe care o ai cu tine insuti.

De ce am scris o carte despre iubirea de sine?

Pentru ca scoala si societatea nu te invata sa te iubesti pe tine. Drept urmare aceasta sintagma nu este prezenta in DEX. De ce ar face-o? Interesul lor este sa ramai nesigur si guvernat de temeri pentru a te manipula mai bine sa ramai UN SCLAV!

Relatia pe care o ai cu tine insuti se reflecta in orice aspect al vietii tale. Nu exista niciun dubiu. Daca vrei sa vezi de ce experimentezi doar insatisfactie intr-un anumit domeniul al vietii tale, intoarce-te spre tine, si vezi cat de mult te iubesti pe tine.

Cativa pasi

Iata cativa dintre cei mai importanti pasi pe care ai nevoie sa-i faci pentru a trece de la ura de sine la iubirea de sine:

1. Elimina culpabilitatea nesanatoasa.
2. Elibereaza-te de resentimente pentru ca ele iti blocheaza evolutia.
3. Elimina perfectionismul nesanatos. Nimeni nu e perfect, si asta e de-a dreptul perfect.
4. Inceteaza sa te critici dur pentru greselile tale, ele sunt o forma de evolutie.

Indragosteste-te de tine!

carte doar pentru femei

Indragosteste-te de tine! Acesta este mesajul meu adresat tuturor femeilor si nu numai pentru a ajunge la fericirea personala. Daca simti ca rezonezi cu lucrurile care le-am spus mai sus, te invit sa iei astazi decizia de a face ceva pentru tine, de a pasi spre autonomia personala care iti garantez ca iti va aduce excelenta in toate domeniile vietii tale.

Special pentru femei, cartea este un ghid pentru a-ti pune in valoare adevaratul potential!

37 RON + taxe postale

Special pentru cititorii Empower.ro cartea poate fi achizitionata cu 10 RON reducere, adica platesti 37 RON plus taxe postale. Intra pe Empower Club pentru a citi detalii complete si a comanda chiar acum! Primii care comanda primesc si un bonus.

Daca ai ales sa fii singur sau te zbati intre relatii, in loc sa te chinui auto-blamandu-te ca nu ai o relatie, concentreaza-te pe ceea ce ai si creeaza-ti cea mai frumoasa viata de single.

Intreaba-te ce anume vrei sa faci cu viata ta. Ce vrei sa muncesti si cum vrei sa contribui pentru o lume mai buna. Unde vrei sa locuiesti si ce/cat vrei sa castigi in viata? Cheia e sa te faci fericit pe tine insuti chiar acum si sa ramai fericit, fie ca esti singur sau intr-o relatie.

Unii dintre cei care sunt singuri se refugiaza in munca si isi refuza timpul de calitate si grija fata de sine. De parca s-ar afla in ziua de repetitii dinaintea inceputului unei relatii.

Ce e de facut

Haideti sa vedem ce ar fi de facut sa ne cream o viata cu adevarat fericita ca single si sa ne pregatim pentru viitoare relatii fericite.

1. Invata sa fii pasionat de viata ta. Creeaza-ti o viziune si traieste pentru ea in fiecare zi. Gaseste motivul pentru care te scoli din pat in fiecare dimineata. Ce face ca timpul sa se opreasca in loc pentru tine? Nu uita, partenerul tau nu e un substitut pentru un scop in viata.

2. Revitalizeaza-ti prieteniile. Lasa prietenii sa fie parte activa din viata ta, asta te va scoate din starea de a avea nevoie de cineva si, de aceea, vei deveni mai atragator.

3. Ofera-ti micile luxuri supreme in viata sau macar micile placeri nevinovate. Poate fi vorba de un somn prelungit binemeritat, o plimbare, o cafea singur la cafeneaua ta favorita sau pur si simplu contemplarea a ceva frumos. Creeaza-ti o viata plina de astfel de mici nebunii si vei trai frumosul in fiecare zi.

4. Incepe sa faci lucrurile acelea pe care ti le-ai tot refuzat in ultima vreme. Gaseste cate un lucru distractiv de facut in fiecare saptamana si incepe sa le tai de pe lista.

5. Lasa trecutul in trecut. Arunca odata gunoiul din viata ta si inceteaza sa te mai agati de momente nefericite care te tin pe loc cate o vesnicie. Si, cel mai important, lasa resentimentele deoparte.

6. Invata sa apreciezi si sa valorifici ceea ce e bun in viata ta. A fi singur iti da de fapt libertatea de a face ce doresti cu timpul tau si mai ales poti sa alegi cu cine sa faci asta. The sky is no longer the limit.

7. Si, nu uita, poti sa alegi sa fii fericit, cu sau fara un partener.

Ce cred oamenii despre cei care sunt singuri?

Cand oamenii se gandesc la cei care sunt singuri, adesea cred fie ca traiesc intr-o promiscuitate de neimaginat si au o viata sexuala pe care o impart aleator cu o multime de parteneri, fie ca nu au o viata sexuala, deloc. Oricum ar fi, oamenii cred ca sexul e o problema pentru cei care sunt singuri.

Dar ce sa mai vorbim? Care sunt cele mai mari probleme cu care se confrunta cuplurile? Sunt doua: sexul si banii. Si multe altele, dar cele mai importante sunt cele doua. Asadar, doar pentru ca esti casatorit sau intr-un cuplu nu inseamna ca ai parte de cantitatea de sex pe care ti-o doresti, tipul de sex pe care ti-l doresti, atunci cand iti doresti.

Cum vad cei singuri problema?

Daca sunt cu cineva, trebuie sa invat sa ajung la compromisuri care sa ne ajute relatia. Daca sunt singur si m-am intalnit cu cineva cu care nu m-am potrivit, am facut sex si nu mi-a placut, pot sa merg mai departe, ca doar nu mi-am promis viata cuiva care ba vrea sex prea mult, ba nu vrea deloc, ba vrea niste lucruri care mi se par ridicole in pat.

Eu cred ca atat oamenii singuri cat si cuplurile au plusurile si minusurile lor cand vine vorba de starea de bine in viata. Nu e ca si cum ar fi vreo problema cu unii sau cu altii.

Si atunci de ce, atunci cand suntem singuri, tindem sa dezvoltam o problema din singuratate? In special cand vine vorba de sarbatori sau zile importante (vezi Sf. Valentin), ajungem sa ne simtim inadecvat. Presiunea de a fi cu cineva special devine imensa iar prietenii si familia pot sa fie foarte nesuferiti in astfel de ocazii.

Dar haideti sa-i uitam pe ceilalti si sa vedem ce e de facut ca sa depasim starea asta de inadecvare. Ce ar fi daca, singur fiind, ai face ceva special pentru tine azi? Si apoi, sa faci cate ceva special pentru tine in fiecare zi a vietii tale?

Se zice ca sunt tot mai multi oameni singuri si cei mai multi dintre ei fac eforturi sa ajunga intr-o relatie. Cei mai multi dintre noi asteptam sa intram intr-o relatie pentru a incepe sa traim asa cum ne dorim.

Persoanele care reactioneaza cum am descris mai sus sau nu reactioneaza deloc la complimente sunt oameni care si-au pierdut increderea in sine candva, poate dintr-o gluma proasta facuta de cineva in copilarie sau din critica excesiva a parintilor. Acesti oameni au uitat cat de minunati pot fi si au ajuns sa creada ca a fi apreciati e anormal sau chiar falsitate din partea celorlalti care mai mult ca sigur ascund un interes cand spun asta.

Am vazut si oameni care se afla in cealalta extrema, oameni care tanjesc dupa aprobarea celor din jur pentru ca nu se iubesc cu adevarat pe ei insisi. Oameni care prin tot ceea ce fac, de la cum se imbraca, ce masina conduc si ce meserie binevazuta in societate au, tanjesc dupa apreciere. Am vazut femei neapreciate de barbatul iubit care vaneaza complimente cu orice ocazie pentru a-si creste stima de sine demult pierduta. Si am vazut barbati care cred ca dragostea si admiratia femeii iubite se pot cumpara.

Cum primesc un compliment?

Vestea buna este ca nu e nevoie sa faci parte din cele doua categorii daca inveti sa te accepti si sa te iubesti pe tine intr-un mod autentic pentru ceea ce simti ca esti si nu pentru ceea ce ai sau nu ai. Daca ti se pare ciudat sau iesit din comun cand auzi de iubire de sine, inseamna ca nivelul tau de incredere in sine inca este destul de scazut.

Oamenilor le este frica ca daca vor incepe sa se iubeasca pe sine vor cadea in egoism si mandrie care ii vor indeparta de ceea ce sunt cu ei cu adevarat. Ei bine, a te iubi pe tine insuti si a crede cu tarie in vocea ta interioara nu duce nici la mandrie, nici la narcisism, pentru ca acestea nu au nicio legatura cu iubirea, iar acolo unde este iubire nu mai este loc de asa ceva, nici macar de frica.

Revenind la complimente, ele nu sunt decat manifestarea increderii si a iubirii din tine. Daca nu esti obisnuit, incepe sa te obisnuiesti, nu le acorda prea multa importanta, dar nici nu le neglija, ele sunt doar adiacente. Cei care aleg sa vada doar defectele si partea negativa a celorlalti sunt oameni care nu se iubesc pe sine si implicit, nici pe ceilalti.

A face complimente tine de capacitatea de a admira ceea ce este frumos si bun. Nu oricine are aceasta capacitate dezvoltata. Admira-i pe cei care iti fac complimente pentru aceasta capacitate si vezi care e mesajul pe care il au pentru tine.

Tu cum raspunzi la complimente?

Dimineata, cand abia te desprinzi din bratele somnului, gandeste-te asa: “M-am trezit ca sa desfasor activitatile potrivite omului! Am de gand, oare, sa cartesc, nemultumit, daca ma indrept spre faptuirea treburilor pentru care m-am nascut si in vederea savarsirii carora ocup un loc in univers? Sau am fost destinat doar pentru ca, tolanindu-ma sub asternut, sa ma incalzesc pe mine?”

Mai sunt si altii ca tine?

Oh, da, vreo cateva miliarde. Da, nu esti singur. Si mai e ceva – cu totii sufera, ca si tine. Si le e greu si frig si totul le e potrivnic. Ce fac ei? Ce faci si tu! Se-agata de asternutul cald si soios de transpiratia de somn ca sa ramana in mojicia a ceea ce le-a creat somnul ratiunii lor: monstri!

Ai sa-mi raspunzi, poate: “Dar asa este mai placut!” “Deci te-ai ivit pentru a te desfata? In definitiv, nu ai aparut pentru activitate si munca? Oare nu vezi ca plantele, vrabiile, furnicile, paienjenii, albinele, facand ceea ce le este specific, contribuie dupa puteri la desavarsirea ordinei universale? Si dupa toate acestea tu nu vrei sa-ti indeplinesti menirea ta de om? Nu te grabeşti spre savarsirea celor potrivite cu propria ta natura?”

Poate ca meriti mai mult si mai bine

Dar cine sa-ti dea? Si de ce? Tu ce ti-ai oferit? Cand te-ai trezit ultima data oferindu-ti un zambet cald, o vorba buna? Si cand ti-ai spus in vis, ultima data, “te iubesc”? Astepti de la altii de parca ei au. Nu au nici ei! Trezeste-te!

Vei spune: “Trebuie, insa, sa ma si odihnesc!” “Trebuie” si eu spun. Dar, ai in vedere ca si pentru aceasta odihna, natura a fixat o masura, dupa cum a fixat un timp marginit si pentru a manca si a bea. Tu, totusi, intreci limita, depasesti ceea ce ti-ar fi de ajuns. Dar in munca ta de toate zilele nu intreci masura, ci ramai totdeauna sub nivelul a ceea ce ai putea realiza.

Ma intrigi fiindca te-ai opus devenirii tale

Ma superi pentru ca nimic din ce faci nu ti-e dedicat. Te lamentezi si te zvarcolesti in cocina saraciei sufletului tau suferind. Dar am uitat sa-ti spun! Tu traiesti! Si ai puterea sa te gandesti ca esti nefericit. Si am mai uitat sa-ti spun ceva: 2 persoane au murit acum o secunda, iar in secunda asta inca 2 si vor mai muri tot cate 2 in fiecare secunda a fiecarei zile… undeva, pe Pamant. La un moment dat vei imparti si tu o secunda cu cineva…

Desigur, tu nu te iubesti, pentru ca daca ar fi altfel, ai indragi si natura ta omeneasca, precum si vointa si indrumarile acesteia. Altii, insa, care-si indragesc meseriile, muncesc pana la sleire, fara sa manance, uneori chiar fara sa se spele, pentru a-si desfasura activitatea pe care o au.

Dar tu pretuiesti natura ta mai putin decat isi iubeste gravorul meseria, sau dansatorul arta, mai putin decat pretuieste iubitorul de comori argintul sau, sau decat valoreaza cel care alearga dupa faima, zadarnica glorie. Pentru ca acestia, atata timp cat sunt stapaniti cu toata fiinta lor, de patimile pomenite, nu-si doresc un ragaz nici ca sa manance, nici ca sa doarma, cu mai multa ardoare decat ravnesc sa sporeasca, minut de minut, cele ce constituie obiectul preocuparii lor trudnice.

Oare tie activitatile, folositoare comunitatii, iti par mai lipsite de valoare sau vrednice de o sarguinta mai mica?

— Marcus Aurelius, Catre sine