Borna zero: Zambeste, saluta si prezinta-te primul!

Cand doresti sa intri in comunicare cu o persoana necunoscuta, nu este nevoie sa astepti sa te prezinte cineva. Poti sa te indrepti catre persoana respectiva cu zambetul pe buze si, privind-o in ochi, o saluti si te prezinti: “Buna ziua. Numele meu este [...] Ma bucur sa va cunosc.”

Contactul

Prima impresie conteaza, de aceea prima intalnire cu o persoana este foarte importanta pentru decizia de a continua comunicarea. In aceasta etapa, aspectul fizic si comportamentul nonverbal conteaza mai mult decat cuvintele. Dincolo de cuvinte, expresia fetei, caldura sau raceala cu care sunteti intampinati, influenteaza dorinta de a reintalni acea persoana sau de a o evita pe viitor.

Relatia de prietenie

In aceasta etapa doriti sa aflati mai multe informatii legate de aceasta persoana pentru a o cunoaste mai bine: profesie, pasiuni, situatie familiala etc. Deveniti cunostinte si chiar se poate inchega o relatie de prietenie pe termen lung.

Relatia de dragoste

Este etapa in care doriti sa treceti la un stadiu superior, sa consolidati relatia de prietenie pentru a evolua spre o relatie apropiata, in care se dezvaluie secrete, se impartasesc sentimente de dragoste, exista dorinta de angajament pe termen lung si de responsabilizare pentru partener. Dinamica iubirii difera de la o relatie la alta, de aceea intimitatea poate fi cunoscuta doar cu una sau numai cateva persoane de-a lungul intregii vieti.

Relatia de dragoste poate deveni relatie de cuplu pe viata sau pe termen limitat in functie de intensitatea sentimentelor.

Distantarea

Frustrari, critici, devalorizari, culpabilizari, conflicte nerezolvate, resentimente neexprimate si acumulate in timp rabufnesc in aceasta etapa, conducand la deteriorarea relatiei. Putine sunt situatiile in care cei doi parteneri pot discuta deschis despre nevoile si sentimentele lor si decid de comun acord sa-si reevalueze si recadreze relatia, continuand sa se respecte reciproc si chiar sa ramana prieteni.

Ruperea legaturii

Este etapa finala in care legatura se rupe, deoarece unul dintre parteneri nu mai poate suporta sa ramana in relatie. In cazul legaturilor oficializate prin casatorie, destramarea relatiei atrage dupa sine si probleme de natura juridica: divort, partajul bunurilor si al copiilor etc.

Implicatiile pe termen lung difera de la o relatie la alta. Pentru unele persoane, divortul inseamna eliberare si relaxare psihica, posibilitatea de a-si reface viata. Exista insa foarte multe cazuri in care unul dintre parteneri ramane atasat de trecut, regreta ruperea legaturii si intretine suferinta, deoarece nu reuseste sa invete ceva din experienta prin care a trecut si sa-i dea un sens.

Managementul relatiilor interpersonale

Relatia interpersonala corespunde unei puneri in practica a abilitatilor diferitilor actori implicati in comunicare:

• competenta personala (autocunoastere si autocontrol);
• competenta sociala (constiinta sociala si managementul relatiilor interpersonale).

Comunicarea relationala presupune:

• un angajament care se traduce printr-o legatura construita in timp;
• o atitudine mutuala care permite toate cele patru dimensiuni ale comunicarii: a cere, a da, a primi si a refuza;
• responsabilizare pentru felul in care gandim, simtim si reactionam la mesajele primite;
• suficienta autonomie afectiva, materiala si spirituala;
• implinirea principalelor nevoi relationale: a vorbi despre sine, a fi ascultat si inteles, a fi apreciat si valorizat, a fi intim si a exercita o influenta pozitiva asupra celuilalt.

Relatia interpersonala cu aporturi pozitive se construieste prin:

• intrebari clare;
• refuzuri de afirmare si nu de opozitie;
• propuneri deschise;
• invitatii si stimulari;
• cereri directe;
• entuziasm, proiecte, vise.

Relatia interpersonala cu aporturi negative este intretinuta de:

• ambivalente;
• intentii de dominare;
• critici, regrete, plangeri;
• reprosuri, acuzatii, culpabilizari, suparari.

Relatiile inteligent emotionale

… se bazeaza pe un element fundamental al comportamentului uman si anume abilitatea de a fi flexibil.

Pentru a avea relatii armonioase cu ceilalti si a deveni lideri de succes, este important sa ne ascultam nu doar gandurile, ci si emotiile. Ele ne invata cum sa judecam mai bine pentru o abordare integrativa (castig-castig) a situatiilor conflictuale, care nu exista ca realitate externa, ci sunt rezultatul reactiilor oamenilor la circumstante sau la actiunile altora. Aceste reactii se bazeaza pe valorile invatate si pe experienta de viata.

Perceptia conflictului determina aparitia sentimentului de separare de interlocutor. Forme care stau la baza situatiilor conflictuale:

• impresia ca nu sunt destule resurse (mancare, apa, energie, bani etc.);
• atunci cand cineva ne ataca sistemul de valori, ne degradeaza standardele sau cand ne tulbura linistea.

Conflictul poate fi, de asemenea, perceput ca motivatie pentru schimbare. In acest caz, conflictul este mai degraba pozitiv si constructiv, decat negativ.

Uneori vrem ca problema sa continue:

• fie pentru ca grupul este mai productiv sub influenta problemei cu care se confrunta;
• fie nu este timpul sau momentul potrivit pentru a o rezolva;
• fie celalalt nu vrea decat sa-i asculti problemele si sa le validezi, nu sa le rezolvi.

Strategiile de solutionare a conflictelor difera de la o persoana la alta:
1. Evitarea

• cand chestiunea este de mica importanta;
• cand responsabilitatea si-o pot asuma altii;
• cand persoana se teme sa actioneze.

2. Acomodarea (cand un stil mai agresiv ar duce la efecte negative de durata).

3. Pasivitatea (cand altii se preocupa de problema mai mult decat tine sau cand problema nu este vitala pentru tine).

4. Compromisul (cand puterea este egal distribuita).

5. Agresiunea

• cand celalalt este o persoana agresiva, adica intelege si valorizeaza numai o abordare agresiva;
• in cazuri de urgenta, cand este nevoie de o actiune sau decizie rapida.

6. Asertiunea (in cele mai multe cazuri, dar nu si cand interlocutorul va poate interpreta ca fiind dominator).

7. Colaborarea si cooperarea (cand vreti ca rezultatele sa fie pozitive si de durata).

8. Rezolvarea de probleme este cel mai util stil de management al conflictului (se cauta punctele comune si se exploreaza optiunile care pot satisface ambele parti).

Toata lumea dispune de posibilitatea de a rezolva creativ problemele, dar la unele persoane aceasta posibilitate nu este valorificata, fructificata, deci nici vizibila. Acele persoane au creativitate potentiala, virtuala, nemanifesta, dar nu si creativitate actualizata, transpusa in acte creative.

Abraham Maslow considera creativitatea de care dispune o persoana obisnuita ca fiind o forma normala, fireasca a existentei umane si o numeste “actualizare de sine”.

Atitudini pentru depistarea zonei problematice / provocarilor si gasirea ideilor creative:

• curiozitatea (De ce, Unde, Cum, Care, Cand?);
• atitudinea deschisa, receptiva fata de stimuli (“a fi prezent”);
• atitudinea de a repune totul sub semnul intrebarii (“de ce nu?”).

O strategie pentru medierea conflictelor interpersonale poate fi construita din:

• tehnici de ascultare activa si exprimare asertiva;
• ridicarea statutului de putere si incurajarea stimei de sine a celuilalt;
• comunicare persuasiva.

Datorita valorii sale de catalizator in rezolvarea de probleme si realizarea de inovatii, conflictul este elementul esential al unei noi paradigme socioeducationale. Medierea face diferenta intre variatii in acelasi plan si o schimbare profunda in ordinea lucrurilor, adica intre ceea ce exista deja si ceea ce ar putea fi posibil.