Acasa » Criza este si a ta!

Criza este si a ta!

America’s greatest strength, and its greatest weakness, is our belief in second chances, our belief that we can always start over, that things can be made better.
– Anthony Walton

In ultimii ani, mai ales in Europa si in lumea araba, sentimentele antiamericane au escaladat si au ajuns la un nivel fara precedent in ultimii 200 de ani. Cultura americana este atacata in aproape intreaga lume, iar transformarile sociale induse de globalizare sunt asociate aproape in totalitate cu consumerismul tipic american.

Iar odata cu criza mondiala, resentimentele fata de americani au devenit si mai puternice. In acest moment, curentul antiamerican este la apogeu, iar bucuria celor ce privesc cum sistemul economic al Statelor Unite se afla aproape de prabusire este evidenta.

Sistemul economic mondial

Inainte insa de a ne bucura de eventuala prabusire a Americii, ar trebui sa stim cateva lucruri despre sistemul economic american si despre sistemul economic mondial.

In primul rand, ar trebui sa intelegem ca o prabusire a sistemului economic american este realmente posibila. Si chiar daca pentru cei mai multi dintre noi asa ceva pare ireal, America se afla in acest moment in cea mai mai criza economica din istoria ei.

O tara care s-a nascut in 1789 cu o datorie de 75 de milioane de dolari (pe care o achitase complet in 1835 – singurul moment din istoria Americii cand datoria nationala a fost 0) a ajuns astazi sa datoreze aproape 11 trilioane de dolari (datoria aproape s-a dublat in ultimii ani, pentru prima data intr-o perioada de relativa pace la nivel mondial), ajungand la 72,5% din GDP (GDP – Gross Domestic Product sau PIB – Produsul Intern Brut) in anul 2008.

Aceasta datorie creste incepand cu 28 septembrie 2007 cu 3,68 miliarde de dolari pe zi. Iar aspectul cel mai grav este ca procentul datoriei din GDP a crescut cu 7% fata de valoarea din 2007, ducand cresterea la aproape 15% in ultimii 8 ani.

Problema principala este insa ca trendul ascendent al acestei datorii astronomice continua, iar estimarile arata ca ea va ajunge la 244% din GDP pana in anul 2040. Dar desigur, daca lucrurile continua asa, la acea data Statele Unite ale Americii vor fi demult falimentare. Ca sa va puteti inchipui eventuale consecinte, daca acum pentru fiecare dolar castigat impozitul este de 22%, la vremea respectiva, doar pentru ca SUA sa ramana pe linia de plutire, impozitul pentru persoane fizice ar trebui sa ajunga la 42%.

Insa povestea nu se termina aici

Pentru ca daca ar fi sa adaugam la datoria efectiva si banii promisi si investitiile pe care guvernul trebuie sa le faca in programe ca Medicare (A, B, D) sau in Social Security, ajungem la un total halucinant de 53 de trilioane de dolari ca datorie reala.

Si chiar daca toate ni se par indepartate si fara nicio legatura cu viata noastra, trebuie sa intelegem ca fiecare dintre noi este, la o scara mult mai mica, o America. Si asta pentru ca noi nu castigam indeajuns de mult pentru a ne sustine stilul de viata, iar asta nu inseamna decat credite. Poate ca este timpul ca inainte sa ii acuzam pe cei care conduc statele de management prost, sa ne gandim la propria noastra viata si sa vedem daca noi stim sa o manageriem pe aceasta.

Sau poate, trebuie pur si simplu sa traim altfel?

Cresterea economiilor americanilor poate parea o solutie viabila, dar, si aici incepem sa descoperim de ce, in sistemul economic, nu exista jucatori independenti, o astfel de scadere a consumului, coroborata cu creditarea aproape inghetata, va duce la prabusirea economica a statelor producatoare care aprovizioneaza SUA. Daca americanii vor inceta sa mai cumpere masini, de suferit vor suferi producatorii asiatici care ii aprovizioneaza. Si acelasi lucru este valabil si pentru celelalte aspecte ale industriei. Daca americanii nu mai consuma, efectele se vor resimti in intreaga lume, pentru ca America este una dintre cele mai mari piete de desfacere din lume.

Iata de ce de soarta Statelor Unite ale Americii depinde in definitiv economia mondiala. Nu putem sta pe margine, nu trebuie sa ne bucuram vazand probleme pe care le traverseaza acum cea mai puternica tara de pe glob. Pentru ca, chiar daca avem impresia ca suntem izolati, asta este imposibil pe o piata deschisa.

Efectele se transmit in lant, iar o prabusire a unui singur pilon (in cazul acesta evident cel mai important), va duce cu siguranta la haos si la o criza generalizata care va face sa paleasca prin comparatie si cel mai sangeros razboi.

Este timpul sa ne asumam propriile greseli si sa intelegem ca situatia nu se poate rezolva de la sine. Daca stam scarpinandu-ne in cap si asteptand ajutor divin sau ca sistemul sa se regleze de la sine, vom descoperi peste cativa ani ca situatia este inca si mai grava decat acum. Avem nevoie de cumpatare, avem nevoie de un efort din partea fiecaruia, insa in acelasi timp trebuie sa invatam sa privim situatia in ansamblu. Sa nu ne mai lasam sentimentele sa intervina atunci cand e vorba de economie, pentru ca riscam sa ne prabusim impreuna cu cei pe care ii hulim atat de mult.

Nimeni nu detine solutia magica, nimeni nu poate rezolva aceasta problema de pe azi pe maine. Dar actiuni concertate, planuri coerente, toate ne pot ajuta sa depasim acest test. Pentru ca ne aflam astazi in fata uneia dintre cele mai mari provocari ale umanitatii.

Va reusi oare sistemul nostru economic sa reziste?

Problemele nu tin numai de cei de peste ocean. Fiecare dintre noi poate contribui cu ceva la rezolvarea acestei crize, in primul rand prin rezolvarea propriilor probleme. Este simplu, trebuie doar sa invatam sa nu mai consumam doar de dragul de a consuma.

O prima regula pentru fiecare dintre noi ar fi sa nu mai cumparam lucruri promotionale, pentru ca de acelea nu avem nevoie. De asemenea, haideti sa invatam sa ne abtinem. Ar folosi si sa invatam sa avem mai mare incredere in banci. Iar increderea in banci se manifesta prin infuzii de capital. Sa nu mai aruncam banii investindu-i in iluzii imobiliare. Intr-o lume care trece prin cea mai mare criza de lichiditati din istorie, haideti sa invatam sa tinem banii in buzunar sau in banca in loc sa ii aruncam pe iluzii.

Viitorul se anunta sumbru pentru cei care nu vor sa accepte nici acum, in al 12-lea ceas, ca sistemul lor personal a dat gres. Nu de la guverne, nu de la cei care conduc trebuie sa vina solutiile. Pentru ca orice ar spune acestia, tu esti singurul care isi poate impune sa cheltuiasca mai putin, tu esti singurul care isi poate stabili mai bine prioritatile. Si asta pentru ca, de pe listele de “to do” ale celor mai multi lipseste poate cea mai importanta dorinta: haideti ca in 2009 sa invatam sa ne intelegem mai bine…

Descarcă Gratuit Ebook-ul: ”A murit Facebook-ul?”

Descoperă cum funcționează Algoritmul Facebook în 2024 și cum să-l folosești pentru a-ți crește exponențial vizibilitatea și vânzările! 10 metode simple și la îndemâna oricui prin care să crești exponențial vizibilitatea și engagement-ul postărilor tale.

12 răspunsuri

  1. Petre, nu sunt de acord cu tine in privinta: haideti sa invatam sa ne abtienm. Daca eu ma abtin si imi reduc cheltuielile cu internetul, cei ce traiesc din internet vor avea un client mai putin. Si tot asa! Solutia este: haideti sa cumparam produse romanesti! Daca toti ne tinem banii, atunci nimeni nu mai vinde, deci nimeni nu mai produce, deci nimeni nu mai are slujba. Economia are nevoie de bani; banii trebuie sa ajunga la banci si in conturile celor care produc valoare reala. Banii trebuie sa circule.

  2. Petre, excelent articol. De acord cu absolut tot – pana la ultima parte.

    Solutiile multimii, desi de bun simt, nu vor fi niciodata aceptate de guverne, intrucat interesele lor sunt diferite de interesele noastre. La varful piramidei puterii pe planeta, criza asta nu inseamna nimic. Poate pentru noi e criza…pentru ei e doar problema-reactie-solutie.

    Super tare analiza facuta economiei americane. Uite un articol din Financial Times despre alternativa la dolar :

    http://www.ft.com/cms/s/0/5b21dafc-db5a-11dd-be53-000077b07658.html?nclick_check=1

    Asta pana nu ne trezim cu Amero pe cap, pe nepusa masa. Sa vezi atunci criza…acum e joaca de copii…

  3. Nu statul trebuie sa salveze economia, ci noi, cei multi. Dar statul, ca sursa de lichiditati, sintem tot noi.
    Rezulta, surprinzator oarecum, ca trebuie sa continuam sa finantam statul, si ar trebui sa incepem sa finantam, suplimentar, societatile romanesti.
    Nu cred ca este cel mai bine. Exista, si in economie, boli si selectie naturala, respectiv moartea prin faliment. Trebuie sa le lasam sa lucreze.
    La fel si in cazul Americii. Se vor gasi alte piete. Sigur, ca sa intri pe piata chineza sau indiana trebuie sa vinzi foarte ieftin, si atunci nivelul de trai al marilor producatori vestici va trebui sa mai scada.

  4. Excelent articol. Pentru ca m-am saturat de comentarii in care cineva este de vina: toti suntem afectati si asta nu mai conteaza decat in masura in care avem ceva de invatat.
    Nik Halik spune ca in situatii de criza averile trec de la cei educati financiar la cei needucati: valabil atat la nivel de individ cat si la nivel de natiune. Iar solutia urgenta este predarea educatiei financiare in scoli. Si a celei emotionale deoarece, excesele de lacomie si frica au cauzat criza, atat la nivel institutional cat si individual.
    Si da, rezolvarea problemelor proprii este o solutie deoarece scade nivelul de dependenta.
    Cat despre America, cred ca are puterea sa supravietuiasca. Altfel ne vom inchina la altii. Cu forta.

  5. Deosebit de interesant articolul!

    Amero, de care adusese vorba Marius, imi pare doar o solutie care intarzie prabusirea. Practic, incerci sa acoperi o mlastina punand ceva pamant peste, in loc sa procedezi intai la desecare. Celelate tari din eventuala zona Amero nu cred ca vor putea sustine noul sistem economic ce ar putea lua nastere si care ar fi inca din start mult prea fragil. Ar fi, in primul rand, o nebunie sa accepte sa se asocieze pana cand SUA nu-si rezolva cumva problema.

    Andrei, ai mare dreptate cu „inchinatul la altii cu forta”! La fel si cu educatia! Dar vezi ca s-a strecurat o greseala in ce priveste trecerea averilor: era ,probabil, de la cei needucati la cei educati. De altfel, cred ca acesta este chiar rostul crizei! Unii, evident educati, isi mai sporesc putin averile pe seama celorlalti, needucati. Inca o generatie de oameni educati si puternici a ajuns la maturitate.

  6. Sunt foarte multi educati care sunt saraci. Pentru ca scoala mareste IQ, nu Eq (inteligenta emotionala, dupa Daniel Goleman) si FIQ ( coeficientul de inteligenta financiara – R.T. Kiyosaki).
    Cineva spunea ca „scoala invata „cum” nu „de ce”. Iar studentii de nota 10 ajung sa lucreze pentru studentii de nota 4, iar cei de nota 7 pentru guvern.”
    Deci averile trec de la cei educati financiar la cei needucati financiar. In caz contrar profesorii si cercetatorii ar fi bogati. Ceea ce nu este adevarat.

  7. Octav – ca sa folosesc expresia lui Andrei, „inchinatul la altii cu forta” – cam asta o sa faca celelalte 2 tari din zona Amero. Plus ‘carisma’ lui Obama dupa care masele saliveaza ca la un nou Mesia…e usor sa ‘prostesti’ pe cineva spunand ‘asta va fi spre binele tau’. Apropo de drumul pavat cu bune intentii…

    Dar, sa speram ca ne descurcam noi cumva…

  8. Eu vorbeam despre cei educati financiar, nu despre cei educati in general si credeam ca Halik se referea tot la asta…
    Este adevarat ca studentii de nota 10 ajung sa lucreze pentru cei care nici macar nu au mai terminat facultatea, dar educatia in general nu presupune neaparat ca esti si educat financiar.

    Altfel, chiar solutia propusa (aceea de a educa financiar oamenii) nu si-ar mai fi avut rostul. Ori Kiyosaki chiar asta face: educa prin cartile sale.

    In situatia asta, s-ar putea sa fie mai bine sa spunem: „in situatii de criza, averile trec de la cei educati la cei needucati”, fara sa mai specificam despre care educatie este vorba, intelegandu-se ca vorbim – evident – despre educatie in general, si nu despre educatie financiara. Daca ar fi contrariul, ar insemna fie ca respectiva educatie financiara nu este valida sau nu este aplicata, fie ca procesul de trecere a averilor de la o categorie la alta este determinat doar de hazard. Personal, nu cred ca succesul (atat financiar, cat si de alta natura) este intamplator. Si, chiar si convins de asta, tot am fost deosebit de surprins de ceea ce am gasit in „Gandirea milionarului american” (recomand cartea tuturor!). Au principii si o disciplina de spartani! Cred ca ai citit si tu.

  9. In sens general este corect. Eu doar am facut o specificatie care mi s-a parut necesara, atata timp cat scoala intelege educatia altfel.
    Asa este, nici eu nu cred ca succesul este intamplator.
    Respect!

  10. Exista initiative de a introduce educatia financiara in scoala romaneasca. Din pacate e de luptat cu mentalitati invechite (inclusiv ale parintilor) si de dat spaga pentru aprobari, asa ca procesul tergiverseaza de ceva vreme. Schimbarea se accepta mai greu …

    Vreau sa amintesc faptul ca atunci cand un ONG a incercat introducerea in programa scolara a unor cursuri de dezvoltare personala, raspunsul a fost ca elevul roman nu are nevoie de asa ceva … si poate aveau dreptate … are nevoie doar de conditionare care sa-l faca docil si sa accepte ceea ce i se impune, dupa ce i s-au invocat diverse motive (cum ar fi asa zisa criza).

  11. Pai acelasi lucru (cu dezvoltarea personala in programa scolara)ar putea reprezenta dezvoltarea personala in companii. Dar raspunsul este, bineinteles..angajatul roman nu are nevoie de asa ceva…doar de conditionarea (educatia profesionala) care sa-l faca docil (adica ‘motivat’ sa avanseze) si sa accepte ceea ce i se impune („politica si valorile companiei”). Same shit, different smell(scuzati expresia)…

  12. Angajatii – care sunt fie parinti, fie in M. Educatiei – nu pot intelege ce este in afara cadranului lor. De aceea nu vor altfel de educatie: scoala trebuie sa scoata angajati si liber profesionisti. Pe de alta parte, ca sa predai pentru cadranul P si I trebuie ca profesorii sa fie din acele cadrane. Pai vine Patriciu sa predea cuiva fara bani? Sau Tiriac? Ei stiu ca timpul lor costa. De aceea, pentru o astfel de scoala trebuie ca elevul sa plateasca. Ca la the Apprentice al lui Trump, exceptand partea de show.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


litera.ro
10 metode simple și la îndemâna oricui

Descarcă Gratuit Ebook-ul: ”A murit Facebook-ul?”

Descoperă cum funcționează Algoritmul Facebook în 2024 și cum să-l folosești pentru a-ți crește exponențial vizibilitatea și vânzările!