Firmele de asigurari in vremuri de criza
Intr-un articol dedicat finantelor personale in vremuri de criza, din seria “Criza financiara mondiala”, am amintit despre decizia mea de a retrage banii dintr-un contract de asigurare, realizat la o firma de renume mondial, contract la care am platit timp de opt ani de zile prime de asigurare.
Decizia mea de a incheia acest contract si de a incasa parte din banii din asigurare (conform clauzelor contractuale) a fost luata dupa lantul de falimente a unor banci europene. Imediat dupa aceasta a inceput povestea cu AIG (American International Group, cel mai mare asigurator american).
Voi aborda in cateva scurte idei povestea AIG pentru ca ea ne prezinta un cadru in care pot fi introduse toate marile firme de asigurari, care au o situatie cat de cat asemanatoare:
- In martie are loc primul episod din acest serial interesant, cand Bear Sterns, un gigant al lumii financiare americane, este in pragul falimentului. FED intervine, cerand preluarea de catre JP Morgan pentru pretul de 2US$ per actiune (actiuni ce valorau cu un an in urma 80 de dolari!). In urma unor negocieri “in stil sovietic”, JP Morgan preia Bear Sterns pentru 10US$ per actiune.
- In septembrie, alt gigand financiar american, Lehman Brothers, a inaintat procedura de faliment. A doua zi JP Morgan furnizeaza 138 de miliarde de dolari bancii, ca urmare a unei intelegeri cu FED, care returneaza lui JP Morgan, in doua transe, banii (detalii despre aceasta poveste aici). Se creeaza un precedent, pe care FED il declara “izolat”.
- La cateva zile dupa aceasta istorie, FED incearca sa salveze pe cai ocolite AIG, aflat in probleme majore de ceva vreme, fiind in iminenta declararii falimentului. Din pacate, de aceasta data nimeni de pe Wall Street nu doreste sa cumpere AIG, iar timpul este prea scurt pentru interventia guvernului! FED deschide o linie de credit de 85 de miliarde de dolari, care ulterior vor fi platiti de guvernul SUA in contul preluarii majoritatii actiunilor AIG. FED pur si simplu nu a putut lasa AIG sa falimenteze.
- Ca intr-un film de prost gust, la o saptamana dupa rescumpararea AIG de catre FED/contribuabilul american, cativa dintre sefii AIG s-au “relaxat” pe banii firmei intr-o statiune din California, cu o nota de plata de aproape jumatate de milionde dolari. Si altii se lafaie pe banii contribuabililor, si inca la ce nivel!
- Dupa calcule ulterioare, suma de bani necesara stabilizarii AIG ajunge la 150 de miliardede dolari. Probabil lucrurile nu se vor opri aici…
In esenta, falimentul si apoi preluarea AIG de catre statul american s-au datorat:
- implicarii AIG in nebunia imobiliara de pe piata americana, datorita CDS-urilor (Credit Default Swaps, instrumente derivate de asigurare a creditelor imobiliare);
- ramificatiilor AIG in lume (implicarii pe pietele mondiale) si globalizarii.
Ce legatura are cu Romania?
- O parte din firmele de asigurari din Romania sunt subsidiare ale gigantilor mondiali sau europeni.
- Alta parte sunt firme la care pachetul majoritar este preluat de giganti mondiali sau europeni.
- Chiar si firmele “independente” au o anumita parte din actiuni (chiar daca nu majoritatea) cumparate de firmele de asigurari internationale sau intermediari ale acestora.
Ca sa luam un caz aparte, voi analiza situatia ING
Concernul de servicii financiare are o multime de “branse”, activand printre altele in domeniul bancar si de asigurari.
Interesant de semnalat ca nu cu mult timp in urma ING era privit ca unul dintre posibilii mari castigatori de pe urma crizei. Divizia de asigurari aducea sume importante, luna de luna, la bugetul concernului, activele bancare pareau sa fie solide, firma nu era implicata (dupa informatiile cunoscute) in criza subprime americana. Ca urmare, era unul din jucatorii internationali decis sa castige cota de piata pierduta in sistemul bancar american de falimentele ce au zguduit “shandramaua”.
De aceea stirea conform careia statul olandez a pompat de urgenta 10 miliarde de euro in ING a venit, cel putin pentru mine, ca o surpriza totala.
Veti spune ca 10 miliarde de euro este o suma mica pentru o firma de talia ING… si totusi, a fost nevoie de ei. Stirea in sine conteaza mai mult decat suma de bani. ING are probleme.
Desigur, exista un alt paradox interesant: ING Romania functioneaza bine, atat pe sector de asigurari cat si la nivel bancar. Divizia romaneasca de banking a ING are actualmente una dintre cele mai agresive campanii media ce promoveaza deschiderea de conturi la ING pentru atragerea de fonduri.
Un paradox care nu ne ajuta cu nimic pe noi, romanii, pentru ca in caz de probleme, firma-mama va atrage de urgenta fonduri de unde poate, inclusiv (sau mai ales) din filiale care functioneaza bine.
Revenind la industria de asigurari din Romania, voi concluziona:
- La nivel international, dupa sectorul bancar, sectorul de asigurari a fost urmatorul lovit, iar problemele sunt departe de a se termina. Criza se va propaga si spre noi.
- Contributiile romanilor la firmele de asigurari nu sunt garantate in caz de probleme financiare, cum sunt garantate depozitele (prin Fondul de Garantare Al Depozitelor in Sistemul Bancar).
- Firmele de asigurari din Romania sunt sau apartin de marii asiguratori mondiali, puternic implicati in pietele financiare mondiale, care sunt in criza acuta.
- Chiar daca filialele romanesti functioneaza bine, in caz de probleme la firma-mama, banii din Romania s-ar putea “evapora” subit.
- Lichidarea unei asigurari, in caz de probleme la firma unde este platita, este un procedeu mult mai greoi si complicat decat lichidarea unui cont bancar.
Aceste motive m-au determinat sa renunt la contractul de asigurare pe care il plateam de opt ani de zile, sa-mi retrag banii (cu pierderile de rigoare) si sa-i pun intr-un depozit bancar, care, cel putin teoretic, reprezinta o varianta mai sigura decat tinerea lor in blocaj intr-un contract de asigurare. De asemenea voi continua sa constitui depozite in ritmul in care faceam platile primei de asigurare, pentru a mentine cel putin partial rata de capitalizare.
Este o decizie personala, pe care am vrut s-o impartasesc cu voi. Daca a fost bine sau rau, asta va arata viitorul.
Cele povestite mai sus nu trebuie luate ca un indemn pentru a va retrage banii din contractele de asigurari pe care le aveti. Este doar un semnal de atentionare, care sa va faca sa intelegeti ca in momentul in care continuati contributiile la un asemenea contract trebuie sa aveti in vedere riscurile deciziei voastre.
Te-ar mai putea interesa:
Ti-au placut articolele?
Aboneaza-te la blog prin RSS 
Aboneaza-te la blog direct prin email
Loading ...
23 November 2008 ora 12:32 PM
revin cu o erata:
exista un Fond de Garantare al Asigurarilor, gestionat de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
pentru detalii vizitati
http://www.csa-fga.ro/
multumesc Monicai pentru informatie
23 November 2008 ora 6:13 PM
Da, asa este . Exista un fond de garantare al Asigurarilor, conform LEgii 136din 1995 privind Asigurarile si Resigurarile in Romania. Fondul de garantare a asiguratilor este destinat platilor de despagubiri si sume asigurate in cazul insolvabilitatii asiguratorului si este administrat de catre Comisia de supraveghere a Asigurarilor. (CSA). CSA va stabili anual o cota de maximum 10 % ce se va aplica asupra volumelor primelor brute incasate de asiguraratori din activitatea de asigurari directe.
Disponibilitatile Fondului de garantare constituite in conditiile mai sus mentionate sunt plasate la Trezoreria Statului in instrumente purtatoare de dobanda , la institutiile de credit, in instrumente ale pietei monetare, in titluri de stat sau titluri ale adminsitratiei publice locale, precum si in alte plasamente sau alocari stabilite prin legsilatia in vigoare.
Alte dispozitii legale care reglementeaza drepturile asiguratilor in cazul insolvabilitatii si conditiile de efectuare a platilor din disponibilitatile Fondului de Garantare:
- Legea nr 503 din 2004 privind redresarea financiara si falimentul societatilor de asigurare, resp. disp. art 62 si art 63 privind modalitatea si drepturile creditorilor de asigurari.
- Ordinul CSA nr 3.115 din 2005 pentru aprobarea Normelor privind Fondul de Garantare . modificat prin Ordinul CSA nr 9-2007 resp. capItolul III , privind procedura si conditiile de fectuare a platilor din disponibilitatile Fondurilor de Garantare.
Ca sa concluzionam , in cel mai rau caz posibil, in caz de faliment, se va incasa valoarea de rascumparare a contractului, ceea ce ati incasat si Dvs, dupa cei 8 ani.
Eu nu vin sa pledez pro asigurari , fiecare isi asuma riscurile conform tolerantei la risc si subliniez inca o data ca atunci cand incepeti sa vorbiti despre ceva este recomandat sa aveti la dispozitie toate informatiile.
Dana
26 November 2008 ora 2:26 PM
Dana,
imi asum pe deplin aceasta scapare.
privind retrospectiv, avind in minte si aceasta informatie, consider ca decizia de a lichida contractul a fost corecta (vorbesc din punctul meu de vedere, judecind situatia mea personala).
pe de alta parte iti multumesc pentru precizarile suplimentare.