Instinctele primare si finantele personale
Motto:
Omul este un animal social…
— Aristotel
Omul se mandreste cu superioritatea sa fata de animale, cu structura sa sociala deosebita, cu preocuparile elevate si cu tendinta netarmurita spre progres.
In realitate, suntem extrem de aproape de animalitate prin multe din comportamentele noastre. E suficient sa te uiti la “stirile de la ora 5″, sa frunzaresti cartile de istorie sau sa aduni numarul conflictelor armate care au loc in acest moment pe Terra. Nu trebuie sa mergem spre extrema comportamentului uman pentru a descoperi instinctele speciei care ne domina comportamentul.
Indiferent de cat de sus ne aflam pe scara sociala, indiferent de gradul de cultura pe care il avem, debordam in actiuni instinctuale. Iar finantele personale nu fac exceptie.
Inainte de a incepe lista exemplelor, sa amintim doua dintre instinctele care ne anima permanent, indiferent daca suntem constienti sau nu de ele:
- instinctul de supravietuire;
- instinctul de reproducere.
La randul lui, instinctul de supravietuire are anumite exprimari care ies la iveala extrem de puternic:
- instinctul gregar (dorinta de apartenenta la grup);
- conformitatea sociala (dorinta de a-si schimba comportamentul pentru a face parte din grup);
- socio-pozitionarea (tendinta de a-ti arata o pozitie superioara in cadrul grupului).
Fiecare din elementele enumerate mai sus duc la comportamente financiare care de multe ori sunt in contradictie cu principiile unor finante personale sanatoare. Sa le luam pe rand.
Instinctul gregar
Dorinta de apartenenta la grup este extrem de puternica. Acest comportament este un instinct legat de instinctul de supravietuire si are o explicatie clara: sansele tale de a apuca ziua de maine, in cazul in care traiesti intr-un mediu ostil, sunt marite daca apartii unui grup.
Desi nu mai traim intr-un mediu ostil, acest instinct (ca de altfel toate instinctele legate de supravietuire) s-a perpetuat. Iar pentru a ne integra unui grup, vom face tot ce ne sta in putinta, din punct de vedere financiar, chiar daca obisnuintele grupului nu sunt, intotdeauna, egale cu preferintele noastre.
De exemplu, ne vom imbraca in acelasi stil cu grupul, vom cumpara aceleasi gadgeturi electronice, vom merge in aceleasi locatii de vacanta, doar pentru a fi “la fel cu ceilalti”. Acest lucru pune, de multe ori, o presiune suplimentara pe finantele noastre personale daca nivelul nostru de venit nu este similar cu cel al grupului in care vrem sa ne integram.
Conformitatea sociala
Un pas suplimentar spre integrarea in grup este dat de comportamentul de conformitate sociala. Este asa-zisul “efect de turma”.
“Cum? Tu nu ti-ai cumparat celular? Toata lumea are azi celulare!” Chiar daca nu iti este necesar, chiar daca ti se pare o amenintare pentru sanatatea ta, iti vei lua celular pentru a scapa de presiunea grupului. Sub actiunea acestuia, iti vei schimba comportamentul si setul de valori. Vei gasi intrebuintari interesante celularului (poti asculta muzica pe el!) si vei vedea ca e chiar “necesar”. “Cum am putut sa ma descurc pana acum fara el?”
Aceasta cheltuiala suplimentara, care in mod normal nu ai fi facut-o, se datoreaza unui instinct mai degraba decat unui comportament logic.
Socio-pozitionare
Privit din afara, acest tip de comportament poate fi de-a dreptul bizar. Te uiti la Georgel:
- si-a cumparat o casa cu patru dormitoare, desi are doar doi copii iar oaspetii vin foarte rar pe la el;
- si-a cumparat, pe langa autoturismul pe care il avea, un microbuz de 8 locuri, chiar daca in ultimii doi ani s-a dus in concediu cu avionul.
Aceste comportamente au ca motiv dorinta lui Georgel de a fi cel putin la la acelasi nivel cu seful sau (casa cu patru dormitoare) si la un nivel mai ridicat decat vecinul Costica (care nu are decat o masina). Ce mai conteaza ca Georgel nu foloseste lucrurile pe care le-a luat (dormitoarele stau neocupate, microbuzul il porneste doar la sarbatori). Ce mai conteaza ca Georgel face fata cu greu ratelor la banca datorita acestor achizitii…
Instinctul de reproducere
Am mai vorbit despre acest subiect, mai mult sau mai putin voalat, in articolul “Trei decizii financiare in momente emotionale“. Era vorba de casatorie si aducerea pe lume a copiilor.
Nu vreau sa adaug in plus decat un citat pe care l-am auzit de la psihologul Pera Novacovici si care mi s-a parut extrem de relevant:
Intreaga lume poate fi privita ca un urias ritual de imperechere.
Daca stai sa te gandesti bine, 90% din cumparaturile tinerilor necasatoriti care isi cauta un partener sexual (a se citi “prieten”), sunt determinate de instinctul de a atrage sexul opus. De la haine la ultimele gadgeturi, vrem sa fim “cool”, sa fim “bagati in seama” de femei/barbati. Iar asta ne determina sa facem cele mai extravagante cheltuieli, chiar daca inseamna sa ramanem “pe zero” pana la viitorul salariu sau sa ne imprumutam la banca.
Concluzie
Instinctele prezentate mai sus sunt doar o parte din cele care ne conduc in mod obisnuit viata desi nu ne dam seama de asta. Obisnuim sa justificam in fel si chip deciziile noastre, dar daca am cunoaste putina psihologie, psihologie sociala si de grup, vom vedea ca in spatele motivatiilor noastre stau, de cele mai multe ori, instincte mascate.
Intotdeauna aceste instincte vor interfera sau chiar vor determina modul in care ne cheltuim banii. Finantele personale sunt puse adesea sub presiuni enorme pentru ca luam decizii instinctuale si nu ne folosim capacitatile de analiza logica.
De aceea e bine, atunci cand tocmai esti pe punctul de a cumpara ceva (mai ales daca este scump), sa te intrebi daca decizia ta este rodul gandirii sau al instinctului. Crezi ca poti?
Ti-au placut articolele?
Aboneaza-te la blog prin RSS 
Aboneaza-te la blog direct prin email
Loading ...
8 October 2010 ora 11:10 AM
Excelent !
8 October 2010 ora 3:52 PM
multumesc
8 October 2010 ora 7:54 PM
Vezi? De aia rata succesului e atat de mica. Si nu ma refer doar la bani.
Reusesc doar cei care, prin autodisciplina, invata sa-si controleze instinctele si emotiile.
9 October 2010 ora 5:07 PM
In cartea despre barbati, a lui Osho, zice ca daca iti traiesti viata sexuala in mod natural, adica dai curs instinctelor si nu le reprimi… pe la 42 de ani, nu vei mai fi asa ahtiat dupa imperechere si vei fi linistit.
Altel ajungi un “Dirty old man”, care desi nu-i mai merge instalatia, dorinta tot arde in el.
Oare o fi adevarat? Poate sa confirme cineva care a trecut de 42 de ani?
10 October 2010 ora 2:33 AM
Multumesc pentru articol! Foarte foarte interesant mi s-a parut. Pare incredibil, dar chiar acum cateva ore discutam cu cineva despre tiparele din ziua de astazi din advertising si mai ales ce mecanisme ii determina pe oamenii sa “pice” in plasa acestora. Si..apoi..voila! Dau peste acest articol care imi raspunde la multe multe intrebari.. Uauu!
Si comunicarea mai departe a aceste idei, as adauga eu, si pentru binele altora.
Aceste instincte induc ideea unor nevoi care sunt false, cred eu. Iar noi picam intr-adevar in capcana presiunii de a satisface aceste nevoi mai mult sau mai putin false.
Nu suntem pierduti insa daca reusim sa constientizam care nevoi ne sunt adevarate, si care false, induse de factori externi. Constientizarea si controlul sunt cheia, dupa cum spune si Mirela.
10 October 2010 ora 1:59 PM
@Andra
cheia e acolo unde ai spus tu:
“Aceste instincte induc ideea unor nevoi care sunt false”
1.nevoia de reproducere e normala, dar dupa ce ai copii, sa continui sa hranesti acest instinct mi se pare nepotrivit (vezi ce zice theRealMan)
2.nevoia de apartenenta la grup, ca mecanism/instinct de supravietuire,, nu-si are rostul. socializarea e altceva, in principiu socializezi cu cine iti place. nu-ti place, nu socializezi… cel putin asa ar trebui, dar noi simtim nevoia sa ne integram in orice grup, tocmai pentru ca e vorba de instinct de supravietuire…de aici comportamentele financiare de care am vorbit.
13 October 2010 ora 4:12 AM
[...] Instinctele primare si finantele personale [...]
27 January 2011 ora 9:47 AM
[...] Una dintre explicatiile boom-ului imobiliar chinezesc este nevoia de a parea mai atractiv in ochii partenerelor. Fetele sunt prvite in familiile traditionale din China ca o mare pacoste asa ca toata lumea vrea sa aiba in general baieti iar disproportia numerica dintre sexe este consistenta. Pentru a-si gasi deci partenera chinezul mediu face pe dracul in patru pentru a dispune de locuinta sa, uneori chiar de 2-3 daca are cu ce, pentru a opera El selectia. Ei, poate o sa va surprinda, dar la bursa lucrurile nu stau diferit pentru majoritatea participantilor care sunt, statistic vorbind, barbati intre 25-35 de ani. Sigur, ei nu vor sa isi aleaga literalmente partenera in felul asta, dar leaga ideea de succes, inclusiv in amor de ideea de bani si bunuri materiale, iar bursa li se pare o scurtatura in directia asta. De altfel, se pare ca marea majoritate a cheltuielilor tinerilor necasatoriti care isi cauta un partener sexual sunt determinate de nevoia de a atrage sexul opus, de la achizitia de gadgeturi la haine si masini. Vezi mai multe aici. [...]