Un plan, o dorinta
E singura cale. Nu te amagi. Nu lasa pe nimeni sa te insulte. Pentru ca de fapt asta e. O insulta la adresa inteligentei tale.
Cine iti spune ca banii, prietenia sau iubirea apar din senin, ori habar n-are ce inseamna aceste lucruri, ori vrea sa te pacaleasca mai ceva ca un mafiot din Caracatita. Comisarul Catani insa exista si in lumea reala. A iesit din imaginile TV si a pus umarul la dezvoltarea celor mai de pret fiinte din aceasta lume: oamenii.
Ai o sansa mare!
Aceea de a spera organizat. Ai citit bine. Exista asa ceva. Exista o speranta cu sanse mari de a fi transformata in realitate. E dusmanul celor care isi fac iluzii si au apoi deziluzii. E adversarul oricaui balaur odios si de trista amintire din cercul tau de cunoscuti invidiosi. Inceteaza sa te mai vaiti. Respira, calmeaza-te si treci la treaba. Ia o foaie si un pix. Incepe sa scrii pasii logici pe care crezi ca ar fi bine sa ii faci in continuare.
Nu te lasa intimidat! Termina cu lamentarile care iti tot ataca subconstientul. Ai multe lucruri de facut in continuare. Ai multe solutii si variante la indemana! Scrie si apoi fa acei pasi logici de care spuneam. Atentie, insa! Logici pentru tine! Nu ii asculta pe cei din jur. Asculta in primul rand ce iti spun inima si instinctul. Sunt aliatii cei mai importanti pe care ii ai in asemenea momente de cumpana. Si gandeste!
E important sa faci zi de zi acest exercitiu! Sa gandesti. Sa iti pui intrebari si sa cauti raspunsuri. Sa duci o permanenta lupta cu propriul creier. Sa-l ataci! Sa nu-l lasi sa se duca la culcare niciodata! Incepe chiar acum acest razboi! Anunta-l ca nu mai merge asa. Ca nu ii vei mai permite sa functioneze asa cum a facut-o pana acum. Avertizeaza-l si arata-i ca vrei mai mult, ca potentialul sau iti poate oferi mult mai multe lucruri ingenioase decat a oferit pana astazi!
Solutia de langa tine
Aproape ca striga! Uite-o! Dar poate ca nu e singura. Poate ca ascunde altele mai valoroase si mai utile pentru problema ta. Asa cum scria colegul meu Octav intr-unul dintre articolele sale, fiecare problema de complexitate medie are aproximativ 5-6 solutii. Deci, nu te opri dupa ce ai gasit-o pe prima!
Ai tupeul (da, asta e cuvantul!) sa visezi la mai mult. Adu la suprafata nebunia ce te va purta pe varful muntelui de aur! Si apoi, ai rabdare. Pune in practica aceste lucruri zi de zi. Construieste-ti acest castel care nu va ceda in fata atacurilor niciunui dusman.
Se numeste plan. Si este cea mai teribila arma pe care o au oamenii intr-o batalie. In lupta cu mentalitatea proprie si cu cea a oamenilor din jurul lor. In asaltul catre atingerea propriilor obiective. Sau a scopului suprem. Fericirea.
“Un lucru trebuie facut cand oamenii cred ca-i o nebunie.”
— Hajime Mitari
Ti-au placut articolele?
Aboneaza-te la blog prin RSS 
Aboneaza-te la blog direct prin email
11 comentarii
pagini de comentarii: [1] 2 » toate paginile
pagini de comentarii: [1] 2 » toate paginile
Loading ...
14 July 2008 ora 4:29 PM
Ovidiu,am citit undeva ca ”dintre acela care in batalie a invins un milion de oameni si acela care s-a invins pe sine insusi,cel din urma este invingatorul cel mai mare”.Si ce scrii tu e perfect adevarat,pentru a invinge ,trebuie sa ne schimbam propria mentalitate.Degeaba ne lamentam cand deschidem ochii dimineata spunandu-ne ca nimic nu s-a schimbat,primul lucru pe care-l avem de facut este sa ne schimbam noi insine!!! Abia apoi se vor schimba si celelalte aspecte din existenta noastra!!! Articol tare de tot!!! Felicitari de la un om care s-a schimbat mult de cand a inteles ca ziua urmatoare depindea doar de el cat de frumoasa o sa fie!!!
14 July 2008 ora 5:17 PM
Iti multumesc, Elena!
Ziua urmatoare va fi asa cum noi o construim astazi(sau chiar ieri!). Ai inteles perfect esenta progresului!
Sa ai succes in tot ceea ce faci!
15 July 2008 ora 12:52 PM
Felicitari pentru articol! Este absolut superb, dar mai ales real…sincer e singurul articol cu efect de wake up call,care a reusit pe bune sa ma puna la lucru (pix & foaie & plan de actiune). Citisem zilele trecute un citat fain care mi-a placut in mod deosebit: “If you don’t design your own life plan, chances are you’ll fall into someone else’s plan. And guess what they have planned for you? Not much.” by Jim Rohn. Este foarte adevarat si-i bine de luat in considerare, sa ne gandim de doua ori inainte de-a ne lamenta, ori de-a cauta scuze pentru a nu incepe/amana ceea ce trebuie facut!
E prima oara cand va scriu,am descoperit de curand acest site si e printre putinele care-mi plac si ma fac sa ma simt mai increzatoare si mai optimista! Cu siguranta o sa va citesc si pe viitor. Felicitari inca odata pentru articol si abia astept sa le citesc pe urmatoarele…e un site cu gust de “mai vreau”
16 July 2008 ora 11:37 PM
Roxana, pentru saptamana viitoare am pregatit ceva special
.
Iti multumim mult pentru aprecieri!
Sa ai parte de multe lucruri minunate! 
Eu imi fac doar datoria de a motiva oamenii 
.
19 July 2008 ora 2:05 PM
Si i motivezi de minune! Ce ai pregatit special?
19 July 2008 ora 7:01 PM
Vei vedea luni, Claudiu
.
2 August 2008 ora 2:47 AM
dar oare lamentarea asta nu vine dintr-o comoditate, ca sa nu ii zic “lene”?! oare pe cati nu i-am auzit spunand, am 100 de kile, dar oricand pot sa slabesc, numai sa vreau. Bun, si de ce nu vrei?
Frumos spus, Ovidiu, dar am o curiozitate: ce facem cu cei care prea tin cu dintii de planul asta si prea isi ascut coatele ca sa faca loc in fata. Oare o ambitie hiperactiva nu subjuga? Nu umbreste eventualele calitati?
Unde lasam loc pentru intuitie si mult-discutatul EQ?
Astept raspunsul tau, Ovidiu
2 August 2008 ora 10:16 AM
Il astepti, Miruna?
E o diferenta majora intre a te tine cu mare nebunie de un plan si a fi subjugat. Asa, am mai avut un cititor foarte revoltat zilele trecute ca de ce avem nevoie sa ne stabilim scopuri, obiective si sa avem un plan. Ca “libertatea” e mai buna.
Libertatea in ce? In esec?
Intuitia si EQ-ul isi au locul fara probleme in ecuatia unui plan riguros si respectat.
2 August 2008 ora 6:02 PM
planul te disciplineaza si sta la baza perseverentei, insa spontaneitatea si intuitia te propulseaza. Degeaba astepti in gara trenul de la ora 2, care stii tu sigur ca te duce la destinatie, prin haltele X,Y si Z, ca poate este ala de 1.30, care e cursa directa, dar timpul de decizie e scurt asta voiam sa zic…
2 August 2008 ora 6:43 PM
Si am spus eu altceva, Miruna?
Am sustinut varianta mea. Insa nu am negat-o pe a ta
.