Tu stii sa ierti? Eu nu! (I)
De curand m-a provocat cineva cu o intrebare la care nu m-am asteptat. M-a lovit in moalele capului si inca mai reflectez la ea:
tu poti sa ierti?
Cel mai adesea credem cu tarie ca nu putem ierta anumite persoane, fie ca ne-au facut ceva rau sau ne-au adus intr-o situatie in viata din care vrem sa scapam pentru ca nu ne reprezinta. Eu cred ca marea problema cu iertarea e ca nici macar nu stim CUM sa iertam, daramite sa fim capabili sa trecem prin tot procesul iertarii, adica sa iertam, sa acceptam neconditionat iertarea unei persoane.
A ierta si a uita
Am o intrebare pentru tine pentru inceput: Daca ierti pe cineva, uiti ce s-a intamplat?
Suntem invatati de mici ca este usor sa ierti dar ca e greu sa uiti. Si totusi, atatia dintre noi nu reusim sa-i iertam pe ceilalti. Sau de cate ori nu ne-am gandit: daca-l iert pe cel care m-a facut sa sufar, va crede ca ceea ce a facut e OK. Nu merita asta! De ce sa-l iert in fond si la urma urmei?
Ei bine, cica ar fi de dorit sa invatam sa iertam pentru propriul nostru bine. Ce trebuie sa intelegem e ca, in momentul in care ierti, nu accepti comportamentul celui pe care il ierti, ci, de fapt, ceea ce faci e sa te iubesti pe tine insuti si sa il ierti pe celalalt pentru propriul lui bine, asa fel incat furia si amaraciunea sa nu-ti afecteze propria sanatate.
Sa luam un exemplu: cineva te-a ranit urat de tot. Intreaba-te urmatorul lucru: daca nu-l ierti, acest lucru va face ca lucrurile sa fie mai roz? Cel mai probabil nu.
Daca nu ierti, vei ramane amarat, suparat, furios si toata aceasta durere iti va afecta propria sanatate si starea de bine. De aceea, de vreme ce ar trebui sa te iubesti pe tine cel mai mult, vei ierta acea persoana, ca sa poti sa iti continui viata fara tot acest bagaj “amar”. Ei, acum, cand ierti, in functie de situatie, depinde doar de tine daca vei continua sa interactionezi cu respectiva persoana.
Si-atunci care e problema cu iertarea?
Daca iertarea e raspunsul la eliberarea furiei, de ce nu facem asta? Ei bine, pentru ca a ierta pe cineva este greu! Un alt raspuns este faptul ca nu stim cum sa facem asta intr-un mod sanatos. Si apoi e frica faptului ca iertand pe cineva il/o invitam practic sa ne raneasca din nou sau ii transmitem ca ceea ce a facut este in regula.
Cum sa iertam cu adevarat pe cineva? In urmatorul articol…
Ti-au placut articolele?
Aboneaza-te la blog prin RSS 
Aboneaza-te la blog direct prin email
27 comentarii
pagini de comentarii: [1] 2 3 » toate paginile
pagini de comentarii: [1] 2 3 » toate paginile
Loading ...
26 May 2011 ora 11:35 AM
Chiar am discutat şi eu acest subiect la mine pe blog. Cei care au ales să comenteze au scris că iartă, dar nu uită. Crezi că e sănătos aşa?
Sincer îţi spun, mie mi-e greu să iert. Şi pentru că credeam că dacă îi iert mă vor răni din nou şi pentru că nu reuşesc să depăşesc acea amărăciune, decât foarte greu. Şi pentru că nu ştiu dacă ar trebui să iert pe toată lumea care m-a rănit…
26 May 2011 ora 12:06 PM
In acest moment, mai 2011, pot ierta orice, oricui, oricand.
. Toata lumea ar spune: rau, rau, rau.
Aceasta “putere de a ierta”, este foarte recenta in fiinta mea. Ea a venit ca un efect al faptului ca am realizat ca nu exista bine si rau.
Valorile societatii ne invata ce e bine si ce este rau. In realitate (asa cum mama Natura – Dumnezeu – a facut natura) nu exista bine si rau.
Sa va dau un exemplu… pe care il traiesc, nu fac teorie.
In ianuarie 2011, am fost disponibilizat de la firma la care lucram. A venit vremea de stat acasa
Eu am o alternativa: stau acasa… nu mai aud tusea colegilor de birou, stau doar “in microbii mei”.
Peste vreo cateva luni, expira ajutorul de somaj. Toata lumea ar spune: rau, rau, rau.
Nu prea! Am avut vreo 3 morti clinice! Nu-mi mai este frica de moarte. O consider “a doua parte a monedei”. Si asta nu din teorii citite si memorate.
Am stat fata in fata cu moartea de vreo 3 ori in viata. Viata si moartea sunt cele 2 parti ale existentei.
Existenta nu “kaput” odata cu corpul fizic.
27 May 2011 ora 12:00 AM
Draga Alexandra,
Nu, nu cred ca e sanatos sa nu uitam. Cred cu tarie ca, da, e foarte greu sa iertam. Dar simt atunci cand ma prefac ca iert, ca nu accept faptul ca persoana aceea mi-a gresit si ma prefac ca uit. Asadar fac eforturi sa iert si sa dau sanse. Pentru ca am nevoie si eu de ele … e destul de dificil cand cineva nu ne mai da a doua sansa – pentru ca nu ne-a iertat.
Radu, ma bucur ca esti printre noi. Esti o inspiratie si cred ca exemplul tau e cel mai revelator – pentru ”motive bune” de a ierta
27 May 2011 ora 12:20 AM
Mulţumesc pentru răspuns, Sergiu.
Mi-a plăcut cum ai pus problema în ceea ce priveşte a doua şansă. În felul acesta acceptăm că suntem oameni şi greşim. Şi uneori vrem să ne îndreptăm greşeala, iar dacă nu am fost iertaţi nu putem. Îţi mulţumesc! M-ai inspirat! O să-mi scriu undeva ideea asta, în speranţa că o voi ţine minte.
27 May 2011 ora 12:30 AM
Alexandra, stii cum functioneaza schimbarile? Trebuie sa le faci!
Nu-ti nota! (e cea mai sigura cale ca se va transforma intr-un nou plan…pe care il vei face…candva). Fa ceva cu a doua sansa – da o a doua sansa cuiva! Asa vei tine minte principiul cu siguranta 
Cu drag!
27 May 2011 ora 8:52 AM
Astept cu nerabdare continuarea.
27 May 2011 ora 9:31 AM
Sergiu, grabeste-te cu continuarea:) Am mare nevoie sa invat cum sa iert. Iertarea, acceptarea si detasarea sunt cateva aspecte cu care ma lupt sa le invat. Dar e greu tare. Sunt sigura ca sunt foarte multi ca mine asa ca daca tu ai solutii ajuta-ne.
27 May 2011 ora 9:50 AM
hmmmm, ce subiect frumos!
1. de multe ori ne suparam pe cienva pt ca nu il intelegem corect. nu vedem lucrurile si din perspectiva sa. daca facem un pas si ne comunicam cinstit si cu calm nemultumirile, avem sansa sa auzim un raspuns lamuritor si, poate, supararea se transforma in intelegere. nu mereu, dar merita sa incercam.
2. daca totusi am inteles bine, iar jignirea este autentica,
de ce m-as supara pentru ca altul nu stie sa se poarte? ma supar daca eu sunt neglijenta si rautacioasa.
de ce as deveni debara pentru lipsa cuiva de caracter? de ce sa port eu in mine pasii murdari ai altuia? pt ca atunci cand nu ierti, inseamna ca tu te incarci cu tot ce are altul mai urat.
3. se spune ca adevarul este la mijloc. nimeni nu este perfect vinovat, nimeni nu este perfect nevinovat. chiar daca unul actioneaza, jigneste, cauta strategii de a-si salva pielea fara sa ii pese de consecinte asupra altora, undeva si cel ce “suporta” nedreptatea are vina sa. a dat cumva ocazia, prin comportament (permisiv, indiferent, argant, orgolios, neglijent, etc.)la o reactie impulsiva sau de aparare.
4. a ierta, inseamna sa iti dai sansa de a te forma intr-un fel mai tolerant fata de imperfectiune. iar raspunsul mediului, al oamenilor din jur va fi si el mai permisiv si nu de reactie.
5. aici as vrea s aspun ca inainte de a ne hotari in mod constient sa iertam, trebuie s aanalizam situatia. (1,2,3,4) si cred ca prin asta, intelegem mai bine pe cei din jur si cauzele care ii fac s afie intr-un fel sau altul. luam aminte la acele diferente dintre noi si acea paersoana si incercam sa nu mai dam ocazia unor situatii conflictuale. aici e mai mult de scris, pentru ca o mica analiza presupune niste pasi dar te scuteste de a face proiecte d ecare sa nu te tii. pur si simplu exercitiul acesta de analiza te face in timp sa nu mai reactionezi ca un burete la orice stimul, inveti sa alegi. uneori felul nostru d ea fi ne face sa nu vedem ca intersectarea dintre oameni nu este totdeauna una inteligibila. fiecare da un alt sens cuvintelor, faptelor, fiecare interpreteaza dupa coduiri proprii o situatie si in marea majoritate a cazurilor, proveniti uneori din medii diferite, etichetam comportamente ca fiind negative doar pt ca nu le intelegem . sigur ca sunt situatii in care unele p[ersoane vor sa insele, sa profite, sa manipuleze. ei si? important este c anoi sa ne dezvoltam de asa fel incat astfel de tentative sa ne faca sa zambim.
e ca si cum ai intra intr-o poveste in care te intalnesti cu feld e fel de personaje. mai bune si mai rele. ce faci? te lasi batut sau te joci? sau gasesti solutii pt a inainta si a nu consuma energie in situatii mai degraba comice decat reale?
ar fi multe de spus, poate revin.
27 May 2011 ora 10:35 AM
A ierta este o actiune puternica, de care sunt in stare oamenii puternici – vrei putere? Atunci invata sa ierti! Considera aceasta afirmatie o axioma si aplic-o in viata ta. Iertarea este un sentiment inaltator, pe care il vei intelege numai daca esti convins de puterea lui.
27 May 2011 ora 10:54 AM
Scuze ca iar ma bag in seama
E o vorba: “raul trebuie taiat din radacini”
Daca exista in viata “ta” un om pe care sa-l ierti, inseamna ca “ai judecat” acel om… sau fapta lui… sau vorbele lui. “Ai judecat”, adica ai catalogat acel lucru (om, fapta sau vorba). Iisus parca a zis (oricum in Biblie scrie): “nu judeca”.
Cea mai buna metoda pentru a ierta pe cineva… este sa nu-l judeci… sa nu-l cataloghazi in bine sau rau.
Si nu uitati… tot in Biblie scrie: omul a cazut din gradina raiului, cand “a cunoscut pomul cunoasterii binelui si raului”
Omul a decazut odata ce a inceput sa judece actiunile/evenimentele/faptele/vorbele in bune si rele.
Nu! Dumnezeu a creat fapte, lucruri, etc.
Ce? Scrie prin Biblie ca D-zau a facut lucruri bune: X, Y, Z… dar si rele T, V, W….?