Comments on: Vorbind aceeasi limba

By: Best of Empower – semestrul I 2009

Best of Empower – semestrul I 2009 — Tue, 17 Aug 2010 06:17:34 +0000

[...] Mihail Musat – Vorbind aceeasi limba [...]

By: Mihail

Mihail — Thu, 19 Feb 2009 13:35:20 +0000

Ce surprize frumoase au aparut in comentariile de la acest post. Va multumesc frumos ca ati ales sa scrieti aceste lucruri frumoase aici >:D<

@ Cristiana – scuze ca am scris gresit numele tau in comentariul precedent. Foarta frumoasa povestea citatului si ma bucur mult sa vad cum au evoluat lucrurile de acolo

@ Mikka – foarte fain exemplul din Xena si chiar ma bucur ca ai adus aceasta paralela aici.

@ Elena – asa este, pe masura ce evoluam avem capacitatea de conectare mai puternica si putem sa deschis cai care pana atunci erau inchise. Sa evoluam cat mai mult si cat mai frumos in spiritual

By: elena

elena — Thu, 19 Feb 2009 12:13:05 +0000

Cristiana,ceea ce imi spui mie arata felul in care esti tu ,de fapt! Minunata!Mi-ar face placere sa fim vecine!

By: Cristiana

Cristiana — Wed, 18 Feb 2009 20:05:19 +0000

Cand Elena iti adreseaza un cuvant norii fug, soarele straluceste, totul sclipeste, orice intalnesti in cale iti pare a canta dumnezeieste!!! (chiar am vrut sa fac versulete!!) Cred ca la pensie ma fac vecina ta !!

By: elena

elena — Wed, 18 Feb 2009 19:14:18 +0000

Draga Mihail,in legatura cu intrebarea de la sfarsitul articolului tau,sigur ca exista diferente in modul de a comunica .Acestea depind de modul in care e “desenata” harta lumii la fiecare om in parte,la ceea ce e obisnuit el sa inteleaga .Daca eu vreau sa traversez pe trecerea de pietoni si ma grabesc,timpul de asteptare pana la aparitia culorii verzi mi se poate parea o vesnicie,in vreme ce pentru un om in varsta e un ragaz sa-si mai traga sufletul pana la urmatorii pasi pe care-i mai are de facut pana acasa.Ca sa comunici in profunzime cu un semen de-al tau trebuie in primul rand sa te pui in pielea lui,sa incerci sa vezi lumea prin ochii lui.Si asta se poate,in primul rand atunci cand esti la cel mai inalt nivel al evolutiei umane.Cel spiritual! Atunci,cel cu care vorbesti iti este frate,prieten,camarad.Atunci doar, iti iubesti aproapele.Minunat articol,Mihail! Salutari ,Cristiana,Ioan,Mikka,Florina!

By: Mikka

Mikka — Wed, 18 Feb 2009 12:03:56 +0000

… Imi amintesc de un episod din “Xena, printesa razboinica” (uneori ma uitam la TV – sa-mi aduc aminte de copilarie – asezata cu cafelutza si ceva bun, in fotoliul “de rasfat”, duminica dimi…)
Xena se lupta cu un tip maaaare si tare, care se pare ca o dusmanea rau de tot din multe alte alte episoade.
Si da-i si lupta, si da-i, pana ce el cade peste o margine de stanca, si e gata sa piarda si ultima farama de putere cu care se agata de piatra.
Atunci ea (“ca in filme”, zicem noi aici… ) il prinde si se lupta cu propriile rani si slabiciuni ca sa-l traga de acolo. Il scoate. Omul sufla ce sufla, se dezmeticeste un pic si se uita la ea pe sub o juma’ de pleoapa, ca il durea ochiu’ ca sa se mire prea mult cu el:
- Nu mi-am imaginat ca o sa ma scoti de acolo. Ti-am facut atata rau, ca nu meritam sa faci asa ceva pentru mine.
- Am facut-o pentru mine, zice Xena. Eu am meritat sa fac asta pentru mine.
Tipu’ ramane ca la fotograf, etc, etc…

Mi-a placut mult asta. Mi-a amintit ca ” a comunica” inseamana “a pune in comun”, si putem pune in comun cel mai bine ceea ce avem deja “in comun”, anume esenta noastra. Pare mult spus, dar e fain ca ajungem in final la ceea ce ne aduce in comuniune, in comunicare. Umanul, esntialul bun si omenesc din noi. Inseamna a pune in uniune (com-uniune, cam asa vedeau latinii). Mai bine zis, a fi impreuna. Cu ce e in noi. Si cu ce imbunatatim. Xena s-a trezit dintr-o data ca face ceva si face pentru ea. Se arata cu ce are mai bun. Fara a avea vreo intentie legata de contruirea vreunei imagini. Nu era la “a da bine”. Era fix acolo, in situatie. Dincolo de lupta cu dusmanul, omul fata in fata cu omul. Cu care are ceva in comun. Ce? Omenescul, cu tot ce insemana asta. Dar orice o fi insemnat, a determinat salvarea cuiva ce era “dusman de moarte”. Si pentru ea, a meritat sa faca asta. Sa se vada pe ea ca om. Sa aleaga instant asta. Cu acea parte din ea care salveaza o viata.
Si tipul a vazut. S-a schimbat pe loc.
Acuma, yo’ nu m-am uitat la episoadele urmatoare. Nu stiu ce a mai facut el cu ce a vazut. Dar am tinut minte povestea.
Si faptul ca intre noi, oamenii, putem face puntea, doar schimband modul de a vedea. Pe cine? Pe cel mai apropiat de noi, in momentul vederii: pe noi insine. Pe care uitam sa ne vedem, chiar daca nu ne privim in oglinda…

Da’ si cand ne uitam, Doaaaaaamne, ce frrrrrrrrumosi suntem!

By: Cristiana

Cristiana — Wed, 18 Feb 2009 09:15:53 +0000

Da, da, sunt plina de umor, mai ales yin-yang, cand vecinii isi pun termopane ‘noaptea pe la 3′ !!! Ca acum, cand stau acasa cu 19/12 tensiune!!!
Mihail, chestia asta a aparut printre lacrimi cu cativa ani buni in urma, cand aveam un director ucigas de suflete sensibile si o sefa care se pare ca nu stia nici macar ce inseamna delicatete, gingasie, sensibilitate.. Se strecura in sufletul meu insistent acel ‘Du-te…’ si m-am oprit. Cineva de acolo, de sus, strecurase in sufletul meu propozitia asta… Am scris asta pe usa fisetului (si acolo a ramas, de ani buni). Macar doar si sefa mea de atunci a vazut. De atunci nu a mai tipat niciodata la mine. Pe urma a plecat. Si acum vine cu pateuri din cand in cand si vb cu mine, privind peste umarul meu hartia aceea ingalbenita de timp si de praful terfeloagelor…
Pentru unii asta e comunicare: impunerea respectului prin frauda sufleteasca. Zici: merita ei mai mult??!! Zici: cine cerseste respectul este demn de tot dispretul… Dar poate ca nu. Poate ca daca sufletul vorbeste frumos, mintea se deschide si ea, spiritul se inalta si deschide harurile lumii… Poate ca lumea tanjeste dupa haric mai mult decat vrea sa recunoasca.. Poate asa e pusa ea sub lacat, sa-l sparga si sa se elibereze de porti nespuse..
Daca ai sti ca Dumnezeu nu baga criminalii in iad, ci le da BINE, BUN mult.. cu atat mai mult cu cat fac mai mult rau? Ca sa nu se obisnuiasca cu raul… ci cu binele?? Sa uite sa faca rau, pana cand raul nu mai exista in sinea lor?? Ca sa vorbim cu totii aceeasi limba??!!
Ce parere ai avea despre o astfel de comunicare??

By: Mihail

Mihail — Tue, 17 Feb 2009 23:47:45 +0000

@ Cristina – imi place cum ai rezumat Ideea cu binele oricum cred ca este ceva de genul “tu doar da si nu te gandi la ce o sa vina inapoi pentru ca poti sa fii sigur ca va veni mult mai mult”

@ Florina – da, asa este comunicarea (la orice nivel) este un lucru fermecator si plin de viata, plin de energie vie

@ Ioan – eu caut asemanarile (asa cum am scris la inceput de post), dar vezi tu la un moment dat constientizarea diferentelor te poate ajuta sa vezi ca asemanarile nu mai sunt suficiente si trebuie sa facem ceva mai mult. Tu ce faci cand asemanarile nu mai sunt suficiente (sunt sigur ca ai fost in situatii din astea in viata ta )?

By: Ioan Nicut

Ioan Nicut — Tue, 17 Feb 2009 20:25:47 +0000

Chris, cand scrii un rand incep si eu sa pricep… Iti multumesc ca ai umor…

Flor, imi place cand zambesti… zambeste mai des… o sa-ti fie usor si sa comunici…

Apropos de zambet, eu simt cand cineva zambeste in cealalta parte…

By: Florina :)

Florina :) — Tue, 17 Feb 2009 12:10:53 +0000

Comunicarea poate fi intre oameni asemanatori sau intre oameni diferiti.

Fiecare tip de comunicare isi are farmecul ei, specificul ei.

Important este sa existe comunicare intre cei implicati.