2011. Planuri si vise. (I)
Ne imaginam ca va fi altfel. Sau nu ne mai imaginam nimic. Avem o energie enorma in noi. Sau am obosit demult. Asteptam minuni. Sau le cream singuri. Pentru ca minunile… noi suntem!
Avem planuri. Sau nu avem. Avem idealuri. Sau le-am pierdut de mult. Putem gasi 2011 motive ca sa reusim sau 2011 scuze ca sa dam gres. Tu ce alegi?
Dincolo de conjuncturile specifice fiecaruia in parte, exista mai mult sau mai putin libertatea de a alege. Dar exista! Cu ce ganduri vrei sa te delectezi fix peste 1 an? Cu ce amintiri despre 2011?
In continuare… o scurta povestioara
Iarna anului 1911.
Doi vechi prieteni, pasionati de istoria whisky-ului, se reintalnesc in Londra. Smith are de aproape 11 ani un bar micut nu departe de Hyde Park. John e putin diferit. A preferat o viata de aventurier. Si astfel a calatorit mult. Are insa de curand o noua pasiune ce creste zi de zi. Viseaza sa adune, pentru o expozitie, unele din cele mai deosebite plante din lume. Si are un plan.
16 ianuarie 1911.
John ajunge la Smith’s in jurul orei 18. Acum 4 ani de aici plecase spre Brazilia pentru a vedea cel mai mare fluviu al lumii. Smith e la un pahar de whisky alaturi de niste amici cand realizeaza ca ii cere cineva un Jigger de whisky Old Pulteney. O singura persoana ii cerea asa ceva, numai cand stateau nopti intregi la povesti. Recunoscandu-l pe John, bucuria revederii il determina sa anunte imediat ca barul se va inchide mai devreme in acea seara.
“Ce mai faci John?”, “Ce mai faci Smith?” devin brusc intrebari la care raspunsurile sunt monologuri chiar. Smith avea deja doi copii. John avea deja cateva mii de plante ce trebuiau sa ajunga in Liverpool cu un vapor italian. Asta era practic diferenta dintre cei doi. In timp ce unul isi servea zi de zi tovarasii scotieni sau irlandezi, altul avea tovarasi portughezi sau italieni alaturi de catre strabatea o parte din Lumea Noua, care de fapt nu prea mai era chiar asa de noua.
Pentru unul timpul se masura in numar de clienti, in schimb pentru celalalt timpul se masura in expeditii. Dar cum si maltul e obtinut din cereale, practic amandoi au de-a face cu plantele, nu-i asa?
Si mai era o diferenta intre cei doi. In timp ce Smith lucreaza pentru el insusi, John lucreaza de cativa ani pentru Royal Botanic Kew Gardens. Amandoi au insa ambitie. Smith vrea sa stie cum sa faca un client sa se simta bine. John vrea o expozitie grandioasa la Kew, ca vizitatorii sa se simta bine.
La anul pe vremea asta la Kew va fi o expozitie asa de fascinanta incat proaspatul rege George V va fi el insusi impresionat. Si alaturi de el o lume intreaga”, spuse John increzator. “Trebuie insa sa plec peste vreo trei saptamani inapoi in Brazilia, cu niste italieni, am niste promisiuni.” De fapt nu are nicio promisiune. Stie doar ca va cauta pana va gasi flori rare, de care auzise vorbindu-se, beneficiind desigur de finantarea pusa la dispozitie.
“Voi pleca intr-o buna zi la New York, cu familia. Si o sa deschid un bar pentru a-i invata pe cei de acolo ce inseamna ceva de calitate” spuse Smith.
Fiecare cu propriile vise…
11 februarie 1911.
Aproape de 10 dimineata, din Liverpool pleaca un vapor ca multe altele. Vapor care se va intoarce in octombrie inapoi, plin.
Continuarea povestirii… in articolul de maine.
Ti-au placut articolele?
Aboneaza-te la blog prin RSS 
Aboneaza-te la blog direct prin email
Loading ...
18 January 2011 ora 2:45 PM
Nu prea am inteles ce treaba are povestioara cu planurile si visele.. banuiesc ca in partea a doua a povestirii va veni si morala, dar deja 2 articole pentru “o scurta povestioara” e cam mult… eu sunt adeptul articolelor scurte, concrete si la obiect, cu sfaturi practice. Asta este unul dintre motivele pentru care Brian Tracy este unul dintre cei mai aprectiai autori, speak-eri si traineri in domeniul dezvoltarii personale, al time managementului, vanzarilor, stabilirea obiectivelor, etc… Programele lui sunt scurt, practice, pline de sfaturi care pot fi puse in aplicare imediat.. Va recomand programele din seria “21 Ways to…”
18 January 2011 ora 6:36 PM
Abia aştept continuarea povestirii.
Din câte am văzut, fiecare a ales un drum. Sunt curioasă ce a realizat fiecare şi care se simte mai mulţumit. Am văzut o diferentă de perspectivă, de viaţă între cei doi. Mă identific cu unul dintre personaje. Dacă povestea este adevărată, chiar sunt curioasă care e finalul, rezultatul.
19 January 2011 ora 9:16 AM
[...] 2011. Planuri si vise. (II) Scris de Ionut Tomescu pe 19 January 2011 Bine ai venit pe Empower! Multumim pentru vizita. Daca iti sunt utile informatiile din aceasta pagina, atunci aboneaza-te la Empower prin RSS sau prin email (coltul din dreapta-sus) pentru a primi articole gratuite noi si interesante in fiecare zi.Iata si continuarea povestirii de ieri… [...]
19 January 2011 ora 9:07 PM
@cheia succesului
un articol mai scurt poate n-ar fi fost potrivit pentru povestioara aceasta pe care am ales s-o public. cat despre brian tracy, fiecare are propria metoda, mai mult sau mai putin eficienta. daca am reusit sa transmit mesajul pe care am dorit sa-l impartasesc, eu sunt multumit
@alexandra
da, fiecare are propriul drum. toti avem propriul drum, ca e plin de gropi sau autostrada asta e altceva.